Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
226 lOAN EUGEN MAN 14 morilor (Malomárok), Tn locul cäruia Tn anui 1911, s-a construit canalul uzinei electrice (Turbina). Maiul ráului este dominat de cäteva presonaje се-si desfäsoarä activitäti cotidiene. Din cauza numerosior copaci orasul apare Tnfäjisat Tn douä registre. Primul, längä apä, dominat de cáteva case, toate pe parter si cu aspect simplu, rural; al doilea, mai Tndepärtat, care prezintä, Tn linii sumare, cetatea si biserica romano - catolicä ale cáréi turnuri abia se mai väd deasupra bogatei vegetatii. Dacä reprezentärile iconografice, gravurile, stampele si peisajele urbane, Tn genere, ilustreazä un anume moment din dinamica sociality pentru reconstituted istoricä d locolitätii un rol TI au documentele istorice, Tntemeiate pe izvoarele scrise. Un rol Tn evolutia istoricä a orasului Tärgu - Mures l-a avut dezvoltarea sa economicä care Tncepänd cu secolul al XVIII - lea primeste noi valenfe. Ca si Tn secolele precedente mestesugarii tärgumureseni beneficiazä de noi privelegii, iau fiintä noi bresle, lärginduse astfei sfera de activitate economicä a locuitorilor. Färä sä trecem la о analizä a acestui aspect mentionäm doar cä, la 1733 Tn oras erau impusi un numär de 407 contribuabili33, din care sunt Tnregistrati 62 cizmari, 33 blänari, 39täbäcäri, 21 croitori etc. La 1785, cu ocazia altui recensämänt, sunt Tnregistrati 500 mestesugari ca, pänä la 1833, numärul acestora sä ajungä la 751, färä agircultori, unele activitäti Tnregistrtänd cresteri de pänä la 50 - 100 %.34 Este firesc ca dezvoltarea economicä sä faciliteze activitatea comercialä, Tn anii 1812 - 1814 Tn oras existänd 29 familii de negustori care achitau о bunä parte din impozite35. Acedstä evolufie economicä a contribuit substantial Io urbanizorea locolitäfii si, ca urmare, la transformarea continuä a aspectului ei, atät pe plan general cät, mai ales, a zonelor interioare. Stirn cä, Tndeosebi, Tn secolul al XVIII - lea conditiile de viajä ale locuitorilor oraselor erau neprielnice. Lipsa apei potabile, a canalizärii, a unei reglementäri a Tnmormäntärilor, ca si aglomerarea populajiei au afectat, Tn bunä parte, aspectui interior al localitä+ilor, Tn cele mai multe cazuri acestea avänd о Tnfätisare deplorabilä, creändu-se totodatä conditiile pentru aparitia bolilor epidemice core la acea datä, bäntuiau TnTntreaga Europä. Regulamentul orasului din anul 1764 se dovedeste о fi deporte de efectul scontat, deoarece sträzile continuä sä fie „pavimentate cu gunoi"36. Acest aspect al igienei comunale a fost deosebit de bine stúdiót de Mátyus István (1725-1802), medic, cunoscutul „fizicus" din Conscriptio Civium Contribuentium Liberae Regiaeque Civitatis Marus Wásárhelty. pro anno Militari 1734, ln MSKÖ, 1896. p.276. 34 Traian Popa, op.cit.. p.314. Classificatio taxae Civicae, Mercatorum. Opificum et Ordinariorum Civium inclusus Magnatibus incorporatum pro Anno Militari 1812-14 in Arhiva istoricä a Academiei din Romania. Manuscrise. 36 Spielmann József. Restituiri istorico-medicale. Bucure$ti. 1980, p.378.
