Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
5 О CARTE ROMÄNEASCÄ VECHE $1 RARÄ 201 Constatäm cä substantivele, in general, au terminatii latinesti: catechismus, Egiptus, Arnos, Pontius. Tn privinta genitivului si dativului singular, mentionäm cä genitivul se formeazä cu articolul proclitic a/u si lu iar dativul cu /и; alu Samuel, alu Ruth; lu David. Dativul singular al substantivelor feminine coincide cu genitivul prin folosirea acelorasi articole genitivale pentru accentuarea sintagmei: á inimijei, ä miliei. Sub raportul adjectivelor semnaläm cä traducätorul nu dispune de un registru semantic variat. Remarcäm cä Tntrebuinteazä Tn locul adjectivului vésnie forma devetsiae. Adjectivul des uzitat „räu" apare sub forma re la singulär atat pentru feminin cät si pentru masculin si rele la pluralul ambelor genuri. Tn privinta pronumelor posesive constatäm cä apar forme multiple: mieu, me, mele, teu, tej, ta, tale, szeu, sze, szale, luj, nosztru, nosztu, nosztri, nosztre, vosztri, vostri, szale, lor, cu scriere combinatä romäno - maghiarä. Tn scrierea pronumelor relative surprindem folosirea consoanelor düble tot sub influenta limbii maghiare: karille. Din multitudinea formelor verbale diferite de cele de azi, semnaläm cäteva. Verbele de conjugarea IVa terminate Tn / se Tntrebuinteazä la persoana a II - a Tn locul persoanei a III - a: numest Tn loc de „numeste", inszpezestTn loc de „ispäseste". Verbul auxiliar „a avea" la timpul trecut, persoana a III - a singulam loc de „a" foloseste forma au: el au rdbdat, sau ridicat sus. Verbul auxiliar „a fi" prezintä formele ej pentru „este" la modul indicativ, prezent persoana a III -a singular si sz Tn enclizä pentru persoana a III - a plural a aceluiasi mod si timp: tse misz pentru forma actualä „ce mi-s". Tn privinta vocabularului textului lui Fogarasi contribuie la Tmbogätirea limbii románé prin introducerea unor elemente semantice noi. Nu putem contesta folosirea unor provincialisme precum si a unor cuvinte de provenientä maghiarä, consideränd faptul о actiune novatoare. Aceastä calitate a tradueätorului a fost remarcatä de cercetätorul Nicolae Dräganu19, care ne oferä о listä apreciabilä de cuvinte care au constituit о zestre a limbii secolului al XVII - lea. Din punct de vedere ortografic constatäm respectarea semnelor de punctuatie cu fluxul lor de gändire si simtire: punctui, virgula, semnulTntrebärii, punct si virgulä. Tn concluzie, Catechismul calvinesc, tipärit la Alba - lulia, Tn 1648, a fost prezentat pentru motivul raritätii si al integrärii lui Tn tezaurul patrimoniului national. Se impune atentiei noastre si prin contributio sa la imbogä|irea limbii románé din secolul al XVII - lea. Aceastä lucrare, prin limba Tntrebuintatä, a fost accesibilä päturilor largi ale populatiei románesti, dar '9 Nicolae Dräganu, Mihail Halid $i Anonymus Caransebesiensis, íh Dacoromania. IV (1924- 1926), p.116.
