Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
15 CONTRIBUTU LA ARHEOLOGIA ZONEI TÄRNAVA MARE 185 firicele de mica, roatä lentä, decorurile specifice: benzi de valuri, benzi de striuri, caneluri distantate. $1 acest material se regdseste pe portiunea din Cetate rämasä intactä. SIGHI$OARA (Vatea Dracului) Asupra asezdrilor din „Valea Dracului", afluent sudic ai räului Tärnava Mare, s-au mai fäcut referiri Tn trecut43 . Reluarea cercetdrilor a Tmbogdtit mult informatia. Majoritatea materialelor colectionate Tn 1989 - 1990 provin de pe platourile aflate pe malui drept ai päröului Valea Dracului Tn zona podului de beton ce asigurä traversarea vdii Tnainte de a intra Tn pädure. Materialele arheologice gäsite arató cd asezarea este una din cele mai importante din zond44 . S-au colectlonat 100 fragmente ceramice apartinánd la sasé niveluri de locuire. 25. „La Podul de beton" (Pl. CXI)- Neolitic - Petresti - fragment de castron neolitic cu profil specific din ceramicd rosie find.- Epoca bronzului (Cotofeni) - ceramicd de uz comun decoratd cu siruri de crestdturi, Tmpunsdturi succesive etc.- Epoca fierului (Hallstatt timpuriu) - ceramicd neagrd cu caneluri, perefi grosi, negri la exterior, rosii Tn interior.- Época fierului (Laténe geto-dacic) (Pl. CXI, 1 - 3) - ceramicd cenusie find si ceramicd de uz comun. Fragment de strecurdtoare si fragmente de vase borcan cu brauri alveolate.- Perioada romand (Pl. CXI, 4) - ceramicd romand predomind cantitativ. Existd toate spe.ciile fine: rosie find, cenusie find si foarte find. Vase de provizii, boluri, amforete, cdni cu torti canelate.- Perioada prefeudald, sec.VII - VIII (Pl. CXI, 5 - 9) - ceramica descoperitd aici prezintd importante analogii cu cea din asezarea de la Dealul Viilor aflatd vis-á-vis pe celdlalt versant al vdii räului Tärnava Mare. Este vorba de ceramica brun-negricioasä, specified orizontului cultural care urmeazä imediat dupä ceramica cenusie Tn Transilvania. Pastä cu microprundisuri, benzi Tn val incizate pe umdrul vasului sau pe fata interioarä a bűzei, caneluri late, distantate. Ceramica este lucratä la roatä rapidd sau cu mäna. STEJÄRENI Valea Stejäreni (Besä) parcursä de un afluent sudic al räului Tärnava Mare, bogatä Tn vestigii45 . Dupä publicarea ultimului repertoriu Tn 1988 43 Gh.Baitag - op.cit.. p.100. 44 Tn afara materialelor colectionate Tntre 1976-1990 de noi. am beneficiat pentru Valea Dracului $i de materialele donate muzeului de fiica lui A.Muresan in 1990. 45T.Soroceanu, Gh.Lazarovici, E.Amlacher $i A.Muresan - op.cit, p.60; Gh.Baitag si E.Amtacher - op.cit. p.105
