Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
182 GHEORGHE BALTAG. EBERHARD AMLACHER 12 aflä gospodärii dispersate alcätuind cätunul Aurel Vlaicu. Partea inferioarä a väii face parte din teritoriul intravilan al municipiului Sighisoara. Cercetäri mai vechi32 precizeazä descoperirea unor monede romane pe traseul acestei väi, emitändu-se ipoteza unui drum roman spre sud care ar fi legat valea Tárnavei Mari cu valea Homorodului. Cercetärile noastre de teren33 s-au axat pe suprafefele arabile din partea mijlocie si superioarä a väii. Existä mici asezäri preistorice pe aproape toate platourile arabile de pe marginea apei. Lucrurile se schimbä Tn momentul Tn care atingem cursul superior unde valea se lärgeste si unde se aflä cele douä asezäri importante: „La glimei" si „La saivane". 20. „La Glimei" (PI. CIV) Punctui este cunoscut pe härtile mai vechi sub denumirea „Tntre Glimei" (Zwischen den Büchein) datoritä unor formatiuni gelogice cu aspect de coline grupare acolo. Sub ultima colinä de la sud, pe о terasä planä pe mal de apä, apar vestigiile unei mici asezäri prefeudale caracterizatä prin dispunerea semicircularä a suprafetelor cenusoase si cärbunoase cu vestigii, crutändu-se un spatiu central. Avem de-a face cu о asezare de 8 -10 colibe dispuse semicircular pe mal de apä.34- Epoca bronzului - Cotofeni ? (PI. CIV, 1) - cäteva fragmente din ceramicä cu microprundisuri si un fragment de ceramicä semifinä neagrä lustruitä.- Perioada prefeudalä, sec. VII - VIII (PI. CIV, 2 - 11) - 40 fragmente de ceramicä märuntä, pastä brun-roscatä, roatä lentä sau cu mäna, decor: benzi de striuri orizontale, valuri simple asociate cu caneluri distantate, siruri de alveole aplicate pe buza vasului etc. 21. „La Saivane" (PI. CV - CVI) Punctui „La Saivane" se aflä la cca. 1 km sud de punctui deseris anterior, Tn apropierea unor saivane, pe о terasä arabilä Tntre sosea si maiul apei. Aceastä asezare ne-a fost semnalatä mai demult de Alexa Muresan.35- Perioada postromanä, sec. IV - VI (PI. CV, 1 -7; PI. CVI, 1) -Tncadrarea cronologicä a materialului se sprijinä pe absenta ceramici rosii si pe aparitia ceramicii negre cu decor lustruit si a unor tipuri de vase specifice perioadei: vase pungä si cätui cu baza decoratä cu alveole. Formele predominante sunt vasele de provizii, cänile cu corp bitronconic si gät Tnalt, amfore si amforete, vase pungä decorate cu decor lustruit Tn retea. 32 Fr.Müller - AVSL, 2. 1857, p.381-420. 33 Cercetare de teren Tmpreunä cu M.Ciotlos. 4 Situatia T$i gäse$te analogie Tn a?ezarea de la Albe$fi-Valea $apartocului (material inedit). 3 Alexa Mure$an, tost director al Muzeului municipal Sighisoara Tn anii '50 - '60. Pasionat de arheologie.
