Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
124 DUMITRU PROTASE. ANDREI ZRÍNYI 50 se preteazö mai pufin la aprecieri stilistice sau portretistice. Totu$i, о analogie apropiafä "Л gdsim la Zam, com. Säncrai (jud. Cluj)58. Stabilirea atelierelor din care provin monumentele de la Brdncovenesti Tntämpinä reale dificultdfi. íntreprinderea unui atare demers comportd de obicei riscul hazarddrii sau al ipotezelor, mai múlt sau mai pufin verosimile. Cu toate aceste inconveniente, finánd cont de faptul cd piaira din care sunt lucrate este о rocd locald verzuie (tut vulcanic), ne putem gdndi la existenta unui atelier care a functionat Tn asezarea civilä de längä castru. Dar acestä rocd existä ?i Tn zona Somesului, a$a Tncät criteriul materialului Irtic local Tsi pierde о mare parte din valabilrtatea pe care am fi Tnclinati sä i-o acorddm. Dacd ne orientdm dupd stíl, maniera tehnicd de execute §i realizarea artisticd, vedem cd avem de-a face cu unele sculpturi de foarte bund calitate si altele mediocre. Rezultä dar mana unor mesteri diferiti sau chiar ateliere de sculpturd diferite. Datd fiind stationarea Tndelungatd a trupei la Brdncovenesti $i importanta castrului de aici Tn cddrul limesului, existenta unui atelier local nu poate fi exclusd. Pe de altd parte, nu poate fi negatd nici posibilitatea ca un grup dintre monumente - ne referim la cele mai bine realizate - sä provinä din centre de sculpturä urbane, cum ar fi Napoca, Potaissa őri chiar Apulum. Raportdndu-ne la edicula funerarä, minutiös studiatd de regretatul Oct. Floca si Wanda Wolski59 , subliniem faptul cd ea se dovedeste a fi acurm un monument foarte bine reprezentat Tn cadrul celorlatte categorii de monumente funerare románé din Dacia intracarpaticd. Pe monográfia acestora din urmd $i-a pus pertinent semndtura Lucia Teposu Marinescu60 , reu$ind sä ridice pe о treaptd superioard stadiul de pionierat Tn materie rdmas de la Gr. Florescu61 $i substantial completat prin descoperirile sau cercetdrile ulterioare. Cu cele 15 piese de la Brdncovenesti numdrul perefilor de ediculd Tn Dacia se ridicd acum de la 78 la 93, numdr apreciabil, care situeazd Provincia carpaticd la loc de frunte.Tn raport cu alte provincii románé.62 Ca dimensiuni - dacd recurgem la un calcul sumar, Tn vederea reconstituirii - putem aprecia cu aproximatia de rigoare cd ediculele de 50 Lucia David - V.Rntea, in AclaMN, Ili, 1966, p. 459-463, cu fig. 1 §12. Notäm ca monumentul nu este stelä funerarö. ci perete posterior de aedicula, cu toate particularitatile aferente. Gresit a pare, ca stelä funerarä, ?i Ш Civiltá romana in Romania. Roma, 1970, p. 249. 59 Vezi lucrarea citatä Ia nota 57. - О recenzie asupra acesfei excelente lucräri a publicat D.Protase, Tn SCIVA. 26.3. 1975. p. 427-428. 60 Funerary Monuments ti Dacia Superior and Dacia Porolissensis. BAR. International Series. 128. Oxford. 1982, 244, p. 42. planse. 61 / monumenti funerari romani della Dacia Superiors ED, IV, 1926-1927, p. 72-148. - Cu privire ta Dacia subcarpaticä , vezi lucrarea aceluiasi autor, I monumenti funerari romani della Dacia Inferiore, Bucuresti, 1942. 62 Tn Pannonra, bunäoarä. se cunosteau pönä nu demult vreo 30 de pereti de la edicule funerare. Cf. Oct.Floca-Wanda Wolski. op.cit., p. 4.
