Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
49 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 123 punem la socotealä si pe cel de la Slava Rusä (jud. Tulcea)55 . Interesant de observat cd monumentele cu lupa Capitolina continuä sä aparä - cum demult se stie - exclusiv Tn Dacia intracarpaticä, saseTn Transilvania si unul Tn Banat: Apulum, Brucla (Aiud), Cristesti (2 piese), llisua, Titel (Tn Banatul iugoslav) si Brancovenesti. Tn Oltenia nu s-a descoperit - cel pufin pänä acum - un astfei de monument. Seena clasicä legatä de legenda Tntemeierii Urbei eterne se cunoaste si pe monumente din alte provincii ale Imperiului: Gallia (7 piese), Noricum (5), Pannonia (9), Britannia (1), unde sunt datate Tn secolul I si prima jumätate a celui urmätor. Tn Dacia, Tnsä, Tncadrarea cronologicä se poate fixa Tn sec. II si prima jumätate a sec. III. Dacä facem о comparatie Tntre diferitele reprezentäri ale lupoaicei si gemenilor pe acest tip de monumente, remareäm cä Tn fiecare caz, Tn Dacia , existä unele particularitäti. Piesa de la Brancovenesti, prin toate elementele componente, se apropie mai mult de cea de la llisua si de cea fragmentarä de la Cristesti. Spre deosebire de originalul - statuie etrusc (sau sud-italic grecesc), unde lupoaica stä cu capul spre stänga, pe monumentele sculpturale din Dacia - exceptie cele de la Aiud si Titel - ea este redatä cu capul spre dreapta. О altä piesä remarcabilä este peretele de ediculä cu reprezentarea ofiterului roman (nr. 19). Pentru atare reprezentare nu gäsim deocamdatä analogii Tn Dacia, iar Tn restul lumii romane - sub raportul tinutei, redärii detaliilor vestimentare militare si al mönerului de sabie - constituie de asemenea о raritate56 . Din punct de vedere al reprezentärii figurilor umane pe pereti de ediculä prin simple linii, färä a se recurge la sculpturä propriu-zisä, mentionäm monumentele nr. 17 si 18. Tehnica aceastaTn Dacia rämäne о rava avis, chiar dacä se mai Tntälneste tot pe edicule funerare.57 О mentiune aparte meritä si alti doi pereti de ediculä (nr. 23 si 27), care se disting prin relieful fnalt, maniera de realizare portretisticä si executia deosebit de Tngrijitä. La primul, pozitia Tn picioare a celor frei membri ai familiei, care participä la coena funebris, este neobisnuitä si consideräm cä ea constituie о preluare a scenei de pe stela funerarä si transpunerea pe ediculä, unde, foarte freevent, figurile defunctilor trebuiau redate Tntregi. AI doilea monument, din care s-a pästrat doar partea inferioarä, 55 Un studiu despre reprezentärile cu Lupe Capitolina in Romänia (monumente, geme) a publicat С. Pop, Tn ActaMN. Vili, 1971, p. 173-185 (cu fotográfia tuturor monumentelor cunoscute la női ín tara $i cu bibliográfia temei, tratata la nivel general). 56 Pentru unele variante, cf. DA, s.v. lorica, balteus, sagum. 57 Vezi, de exemplu, Oct. Ftoca - Wandd Wolski. Aedicula funerarä in Dacia romanú. in BMI, XUI, 3, 1973, fig. 17-18, 90, 94. 110.
