Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
102 DUMITRU PROTASE, ANDREI ZRÍNYI 28 läteste si este fäcutä din bolovani de räu §i pietris, Tn unele locuri fiind prinsd cu mortar, Tn altele Tnsd nu. Tn ceea ce priveste sistemul de constructie, $i aici se remarcä metoda umplerii $antului, sdpat special pentru temelia zidului, ca $i la zidul de incintd de pe latura de vest a castrului. Dupä cum rezultd din profilul casetei R3, temelia zidului a fost fixatä Tntrun straf de pämänt galben tasat. La baza acestui strat s-au descoperit trei fragmente ceramice románé de tip Cristesti (sec. Il-lll). Pentru lämurirea situafiei, am deschis la о distantä de 10 m de caseta R4, Tn directia NV, secpunea XXII (6 x 1 m), al cdrei profil aratd existenta aceluiasi strat de lut galben tasat. Din säpäturä s-au recoltat numeroase cioburi de vase si peste 50 de fragmente de oase de animale. Mentionäm si un fragment de vas Stampilat de tip Cristesti, ormanentat cu ghirlandä de ove (Dragendorff, nr. 37), Tn combinatie cu о coroanä realizatä din päträtele adäncite. Tn caseta R4 s-a gäsit un as al luliei Domna, emis la Roma Tn anii 215-217 (cf. ВМС, V, p. 472, nr. 225). Cu aceastä piesä numärul monedelor din castru se ridicä la sapte, ceea ce este un numär foarte mic, fatä de alte castre románé. Dar situatia aceasta se explicä prin rävä$irea extraordinarä a castrului de lucrärile legate de instalarea $i nevoile castelului feudal. Anul 1980 Pornind de la constatärile din 1979, prin säpäturile din acest an am urmärit: lämurirea stratului de pämänt galben din caseta R3 $i sectiunea XXII (vezi supra): fixarea traseului zidului clädirii din casetele R3 si R4, efectuarea de sondajeTn fata portii decumana, Tn asezarea civilä. Tn acest context tematic, am deschis secpunea XXIII, orientatä VNVESE, avänd dimensiunile de 18 x 1 m. Aici s-a observat cä, sub stratui vegetal actual, se aflä resturile unei baräci de lemn, a cärei podinä se gäseste doar la 0,40 m adäncime, Tn raport cu suprafata actualä. Pietre nu s-au Tntälnit, nici mäcar la temelia baräcii. Tn schimb, la capätul de nord-vest al sectiunii, Tn perete, se contura urma unui stälp, care a fost Tnfipt Tn pämänt pänä la adäncimea de 1,10 m, Tn raport de podina baräcii. Urme de incendiu nu s-au observat. Tntre m 0 si m 8,80 apare acelasi strat de lut galben compact Tnregistrat Tn caseta R3 (1979). Amplasat pe un strat de pietris aluvionar compact, ce se poate desface numai cu tärnäcopul, Stratui de lut galben nu contine nici о urmä arheologicä, dovedindu-se a fi о depunere cu caracteristicile unui vallum. Indicii Tn acest sens ar fi $i cele trei cioburi romane gäsite la baza lui, Tn caseta R3. Tntre m 13 ?i m 14,80 s-a identificat coltul zidului clädirii din caseta R5 amplasat pe stratui de pietri$ aluvionar. Pentru a urmäri zidul din caseta R4 (1979), s-a säpat caseta R5 (5 x 5 m). Zidul apare aici la adäncime de numai 0,20-0,30 m de la suprafata
