Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

64

FLOREA COSTEA

10

In general, cercetätorii care s-au ocupat de aceastä chestiune fie cä ezitä, fie cä nu gäsesc argumentul hotäritor (ceea ce ín fapt este acelasi lucru) §i ajung la concluzii dacä nu divergente, cel pufin diferite.

Desi nu sintern convinsi cä in cele ce urmeazá nu se vor gäsi argumente transante, propunem ca ín stabilirea cronologiei fortificatiilor dacice sä se aibá ín vedere mai múlt decit piná acum urmatoarele :

— tipul constructiv;

— tehnica;

— relatia cu alte a§ezäni (de regula civile) data‘e mai strins;

— inventarul.

Incercarea de aplicare a acestor argumente impune, eredem, luarea in diseufie a unora dintre obiective. La Ri§nov, de exemplu, existá douá faze constructive, prima reprezentínd säparea a douä $anturi cu a cäror pämint excavat s-au ridicat cele douä valuri mici, aflate la aproximativ 50 m est de zidul cetäfii feudale. Sub valui dinspre interior a fost gäsitä ceramics in situ, din repertoriul cäreia fäcea parte un singur vas fragmentar modelat la roatä, oläria modelatä cu mlna fiind preponderentä si de neindoielnicä traditie hallstattianä. In cetate, in sectiunile practicate ín coliul nord-estic al „grädinii“ feudale se aflau resturi ceramice similare, intre care fragmente negre. Toatä oläria de care s-а vorbit poate fi datatä in ultimele docenii ale secolului al II-lea i.e.n. sau in primele ale celui urmätor.

• In faza a doua s-а säpat un §anf nou, aflat mai aproape de cota maxima a dealului (deci si aici miesorarea suprafetei apärate). Sondarea acestui sant a dus la descoperirea de vase din care ponderea celor lucrate la roatä este mai insemnatä. Ea poate sä dateze laza respectivä oricum mai tirziu decit cea cu douä perechi de sant si val, poate chiar cu multe decenii. Intre perechile de santuri si valuri din prima fazä §i cel nou a fost partial crutat, partial ínáltat un val (acum foarte erodat §i cu panta múlt ínclinatá spre exteriőrül cetätii), lat la bazä de aproape 19 m.

lia Jigodin, ín cetatea I au fost descoperite monede grece§ti din secolul al II-lea íe.n., ea putind deci sä fie tot atit de veche45- Cetatea de la Cernatu de Sus are frapante asemänäri cu cea de la Singeorgiu de Pádure (jud. Mures, ambele putind sä fie datate mai timpuriu decit altele, eventual chiar ín secolul al Ill-lea í.e.n., cum de fapt poate fi incadratä si una din asezárile civile din apropiere, pe baza unei monede de la Filip II46. Cetätuia de la Teliu se dateazä, numai pe baza materialului arheologic, ín ultimul secol al erei vechi si in primul al celei noi, ea fäcind parte din primul tip47. Cetatea de la Tilisca poate fi datatä pe

45. M. Macrea ?i colab., ín SCIV, 1, 1951, p. 307—310.

46. Z. Székely, in Thraco-Dacica, p. 235 §i urm.

47. Supra, nota 13.