Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

IV. Note – patrimoniu

3

SIGHISOARA

BREASLA CROITORILOR

589

sau cu rnina libera. La executarea inscrip(iilor se folosea linia neintreruptä. La realizarea decornlui se folosea linia usor zigzagatä sau zigzaguri foarte mari §i adinci. Exemple:

1. Canä cu capac cositor, secolul XVII, atelier Sighi§oara, färä marcä de me§ter, Biserica reformata Päsäreni. Decorul este reprezentat printr-o serie de motive vegotale, stiiizate, gravate.

2. Canä cu capac cositor, 169(i, atelier sighi^orean, Biserica reformata Craciune?ti. Decorul combinat, gravare-$tan(are, marginea capacului cu motive florale, la fel' §i talpa. Pe corp, briu floral gravat.

3. Canä de vin, cositor, secolul XVII, Biserica evanghelicä Reghin. Talpa $tan(ata cu fríze florale, pe corp cite douä briie gravate sus §i jos. Capac plat, u§or bombát

Evolutia motivelor ornamentale vegetale porne$te de la redarea stilizatä spre un naturalism din ce in ce mai pronuntat. Voi face о mica trecere ín revista a unor obiecte de cositor, cu motive ornamentale aproape identice, ceea ce dovede§te continuitatea scolii de la Sighisoara. Exemplu: Buchetui cu flori, canä cositor, secolul XVII, Biserica reformata Pasäreni ; canä cositor, secolul VXIII, Biserica reformatä Väleni ; canä cositor, 1756, Biserica reformatä Gornesti.

Flori pe capac: canä cositor, 1693, Biserica evanghelicä Seleus,. 2 bucäti ; canä cositor. 1662. Biserica evanghelicä Reghin.

Registre orizontale separate prin nervuri in relief: canä cositor,. secolul XVIII, Biserica reformatä Cuie$d, (registre umplute cu flori) ; canä cositor, secolul XVIII, Biserica reformats Ulie§ (motive florale si geometrice — 6 registre).

Trecerea de la perioada maieristä spre Renastere si Baroc, i$i are elementele specifice, intilnite numai la obiectele de cositor (mä refer la Transilvania). in cea de-а doua jumätate a secolului al XVIII-lea apar motive ornamentale, ca de exemplu : heliantul, garoafa, campanula, floarea de dovleac sau fructui acestei plante. Garoafa, laleaua sau roza, stiiizate in Renastere, incep sä fie interpretate cu toate detaliile. In stílül baroc este о anumitä tendintä spre grotesc. Scene burle§ti in care animalele executä о serie de actiuni omene$ti. Pe teritoriul judetului Mures avem о serie de 23 de obiecte de cositor, in majoritate cäni, provenind din atelierul din Sighisoara. Elementul primordial de identificare a centrului de productie §i atelierelor il constituie märcile, acestea fiind aplicate pe obiect prin stant are. Märcile sint imparate in trei categorii :

1. Insignele de atelier confinind inifialele me§terului — sau in eazuri mai rare numele intreg (pl. CXIV).

2. Sterna ora§ului sau numele acestuia.

3. Marca de calitate, (pl. CXV) reprezentind prin denumirea acesteia (feinzinn, probzinn etc. = cositor fin, cositor experimental) sau-