Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
9 METODE SI UNET-TE DE PESCUIT 437 capetele se lcagä inchizind virsa. Cínd se scoate pestele captiv din virsä se desface legätura. Cu virsa se pescuie§te in locurile cu apä mai linistitä, incepind de primävara „cam de cind apucä sä einte racametii si tunä prima data“. Virsele se mai amplaseazä la gura piraielor cind pestii „grindeleie“ urcau din apele mari ale Muresului pe piraie. De la cele douä maluri ale piriului se face un „gärdu?“ din pietre ?i glii iar la mijloc se pune virsa cu gura inspre riu. La о lätime mai mare a piriului se amplaseazä in acest mod 2 sau 3 virse, peste care se aseazä pietroaie ca sä nu le dueä apa. Virsele se aseazä seara iar dimineata se gole^te pestele prins. Amenajarea fäcutä nu se distruge urmind a fi folositä intregul sezon (Deda-Filea). ln localitatea Sinmihaiu de Pädure au fost identificate virse cu 2 guri räsfrinte in interior, cite una la fiecare cápát, sau varianta cu douä guri aläturate a§a cum se intilneste pe Muresul superior. Pe lingä virsele obisnuite folosite in perioada de primävarä, pe valea Muresului in zona Rusii-Munti, Pietris, Deda se foloseau si virsa de dimensiuni mari cu gura de 40-50 cm si lungimea de 200-250 cm. Un exemplar de acest tip de virsa detine §i colectia etnograficä a muzeului din Tg. Mures, achizitionatä in anul 1925, din localitatea Ru$ii-Munti. Acest tip de virsä se instaleazä toamna in apa Muresului, in perioada in care urcä pe Mures in sus mreana §i scobarul. Maniera de amplasare este aeeea$i ca si la gura piraielor primävara, folosind tehnica „gärdusului“. Pe piraiele afluiente riului Mure? (Batos, Valea Lutului) se foloseste COSUL de forrná circularä in sectiune transversalä. Nuiele sint impletite iar la „fundul“ cosului are ata?at un capac, legat de corpul cosului cu sfoarä sau sirmä pe unde se scot pestii. Gura este räsfrintä in interior formind „girliciul“, din care pestele odatä intrat nu mai poate lesi. Se foloseste primävara ca si virsele si se aseazä in piriu cu gura la vale. Pentru atragerea pestilor momeala о constituie mämäliga cu care se unge gura cosului. ln localitatea Deda se practicä pescuitul cu cosul obisnuit, indeletnicire practicatä de femei care peseuiau cu ocazia spälärii rufelor la riu, la topitul cinepii sau la seäldat. La aceste ocazii se mai foloseau furculitele iar indeletnicirea se practica in mod egal si de cätre copii, in special pentru pestii mai mici (babeti). Pe valea Gurghiului, afluent de seamä al Muresului, se utiliza din vremuri vechi LEASA, de forma unei opinci cu gurgui. Forma latä si planä, se ingusteazä vizibil de la mijloc spre virf. Leasa se aseazä pe fundul piriului la gärdus §i se fixeazä cu bolovani pe partea latä. Adusi prin forta apei, pestii, (mai ales scobarul) sint captati in gurguiul lesei si se culeg cu mina. ln localitatea Orsóvá, a mai fost identificat in anul 1984, un bun cunoscätor al tehnicii confectionärii lesei — — Moldovan loan a Corbului, de la care a fost achizitionatä si leasa din colectiile etnografice ale muzeului nostru.
