Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

III. Etnografie – etnotoponimie

434 AURELIA DIACONESCU 6 apelor si cotloane. Se practica in special ín perioada de varä, cind apele scad §i se incälzesc si in perioada inmultirii, cind pe?tele este mai u­­sor de prins cu mina, intrucit in aceastä perioada solzii sint mai aspri. Cu mina se prinde in special mreana de piaträ si de vad, cleanul, lipa­­nul, mihaltul (mithai, somotei). Ca tehnicä de prindere se procedeazä prin aruncarea de pietre in apa (mai ales in locurile unde apa bálteste); pestii speriati fug la rädäcini sau se ascund sub pietre. Se cautä cu mi­na in jurul pietrei locul de intrare — „cotlonul“ —. Dacä sint mai mul­te cotloane, atunci este nevoie de un ajutor suplimentar. In momentul in care se gäse?te pe?tele, sub piaträ, se prinde de cap (branhii). Dintre pesti, mihalful träie?te in mod permanent pe sub pietre de unde ie^e nu­­mai pentru hranä (mortäciuni, sau pesti mai mici — babeti —). Mai iese de sub piaträ cind apa se tulburá si mai poate fi prins cu virsa. Pescuitul cu mina sub mal se practicä si la prinderea cleanului. Se aruncá cu pietre in apa si pescuitul se íncepe din amonte, prin scu­­turarea gliilor pentru a tulbura apa sä nu fie observatä mina introdusá ín ea Cel putin dói pescari merg din aval cu miinile sub mal pipä­­ind cotloanele. Pestele de fund se mai cautä sub pietre cu ajutorul unui cirlig numit „horog“. Cind se simte atingerea pe?telui se apa­­fá cu ajutorul cirligului si se scoate afará. Pentru a inlesni prinderea pestelui cu mina se aruncau in apä crengi de brad, printre care pestii i?i cäutau adápost. Aeolo unde apele sint mai adinci, iama pestele se prinde cu mina LA COPCÁ. Locul ?i timpul capturärii diferá de la о specie la alta. Pästrävul ?i zlävoaca se prind cu mina cind stau lini?­­titi pe fundul apei. Mreana se prinde usor cu mina cind stä amorfitá pe sub bolovaníi mari. Pe piraiele afluente ?i pe cursui superior al Mure?ului pestii erau omoriti sau ametifi cu piante toxice sau narcotice (luminärica, lipanul, laptele cucului, cojile de nuci verzi, maslad, seminfe de cinepä). In perioada verii, in zonele in care erau plasate topilele pentru cinepä, pestii au miscäri incetinite fiind u?or de prins cu mina. Uneori, plan­­tele se pisau si se aruncau in anä färä nici un adaos, dar pentru о mai bunä atragere a pestilor eie se amestecä cu mämäligä. О altä metodä era de a a?eza plantele intr-un sac in care se zdrobeau pe pietre in apä Pestele omorit sau numai ametit se lua cu mina. Toate aceste me­­tode de braconaj se practicä din ce in ce mai pufin pe Valea Muresului c'i'DQrior. О metodä ucipätoare a intregului fond ihtiologic din sectorul superior al Muresului (Deda-Stinceni) este; consemnatä in ziarul jude­­fean „Cuvintul liber” (28. 09. 90). A fost pregätit un atac electric asu­­pn viefii d:n apä. Au fost confecfionate präjini cu care s-au intins cabluri in apä si apoi agätate la linia de inaltä tensiune, cabluri aducä­­toare de moarte, fiind totodatä $i atentate la viafa cetäfenilor din zonä precum ?i a faunéi cinegetice. Pentru popularea apelor de munte Ins­­peetoratul Silvic al Judetului Mure? a deversat in apele piraielor de munte 250.000 puiefi de pästrävi in cursul anului 1990.

Next

/
Oldalképek
Tartalom