Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

III. Etnografie – etnotoponimie

METODE SI UNELTE DE PESCUIT IN VÁLEA MURE$ULUI

(sector jud. Mure$)

AURELIA DIACONESCU

Cercetarea etnograficä a ocupatiilor traditionale ale poporului nostru prezintá un larg interes, ele fiind auxiliare extrem de pre^ioase in reconstituirea trecutului multimilenar al existentei locuitorilor acestor meleaguri. О caracteristicä a ocupatiilor о constituie profilul lor mixt impus de cerintele variate ale traiului pe de о parte si de caracterul autarhic pe care l-а avut de-а lungul secolelor gospodäria täräneascä pe de alta.

Pescuitul a fost aläturi de culesul in natura §i vinatul primitiv cea mai veche indeletnicire practieatä de cätre om. Reteaua hidrograficä a Romäniei a favorizat dezvoitarea pescuitului prin multimea si varietatea apelor, piriuri, de munte $i deal, riuri sau afluentii acesteia, locuri de podis, iazuri si hele§teie create de mina omului.

Cele mai vechi märturii despre practicarea pescuitului in apele tärii noastre le datoräm säpäturilor arheologice prin existenta diverselor unelte: harpon, undita de os, greutäti de plasä datind din epoca comunei primitive. Cél mai vechi document scris este al lui Ptolemeu, al lui Lagos, redat de Arrian la 335 í.e.n. cu privire la trecerea Dunärii in bärci monoxile a armatei lui Alexandru cel Mare: „Cäci era foarte mare belsug de astfei de bärci intrucit riveranii Istrului se foloseau de eie pentru pescuitul in fluviu, precum si cind merg unii la altii in sus pe Dunäre“1.

Informatia este valoroasä intrucit romänii au continuat sä foloseascä luntrile monoxile pinä azi. S-au pästrat märturii scrise despre bogätia in peste a apelor din Dacia, despre soiurile de pesti, despre tehnici arhaice de prindere a lor. Practicarea pescuitului pe riurile interioare ale Daciei, este doveditä si de oasele de peste, de cirligele de pescuit care aveau diverse märimi, de greutätile de lut pentru plase, toate fiind descoperite de arheologi in asezärile geto-dacice, in special in preajma riurilor cu debit mare. Si din perioada stäpinirii románé in Dacia arheo-1. Arrian, Expeditia lui Alexandru, I. 4, 6; Apud, C.C. Giurescu, Istoria pescuitului si pisciculturii in Románia, Bucure$ti, J984, p. 43.