Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

III. Etnografie – etnotoponimie

ROGOJiNÁRÍTUL LA ROTEN! (JUD. MURES) VALÉR POP, ANDREI ZRÍNYI Cercetind diferite izvoare privind dezvoltarea industriei in perioa­­da desträmärii feudalismului, ne-а atras atentia observatia istori­­cului Orbán Balázs asupra rogojináritului de la Roteni : „Rotenii este о comunä vestita pentru industria sa casnicä, fiindcä aici fiecare от, cu exceptia preotului, este rogojinar, iar fiecare casä este о micä fa­brica. Anual produc 25.000 de rogojini.“1 Continuind relatärile, se ocu­­pä de venitul realizat de locuitorii comunei, modul de procurare а pa­­purei de pe lingä lacurile din Cimpia Transilvaniei si chiar descrie, bine-nfeles numai in linii generale, procesul de confectionare a rogo­­jinei, referindu-se la uneltele folosite de localnici precum §i la le­­xicul acestui mestesug. Intrucit pe piata cotidiana a municipiului Tirgu-Mure? sint pre­­zenti si astäzi roaojinarii din Roteni, ne-am propus sä observäm la fa­ta locului aceastä indeletnicire a cáréi vechime este atestatä doar de istoricul amintit insä, datoritä permanentei sale, putem crede cä este mult mai indepärtatä. Culegerea datelor am efectuat-o in douä etape : prima in anul 1960 (A. Zrínyi), informatori fiind Ferenezi Tamás, in virstä de 74 ani si nora lui, Ferenezi Róza, in virstä de 47 ani, agricultori. In a­­ceastä campanie am efectuat si fotografierea intregului material, in ordinea desfäfjurärii procesului tehnologic. ín etapa a doua, desfä?uratä in 1978 (V. Pop), avind ca informatori pe Rusu Mihai in virstä de 75 ani, Rusu Ana — sotie, in virstä de 72 ani, Rusu Iosif — fiu, in virs­tä de 31 ani si sotia sa Rusu Ana in virstä de 25 ani, agricultori, am urmárit din nou procesul de productie, consemnind si elementele noi ce au apärut in cadrul me?tesugului in noile conditii de dezvoltare a agriculturii. Satui Roteni este situat pe valea mijlocie a Nirajului, amplasat pe prima si a doua terasä a malului sting al riului. Asezat fiind la ca­­pätul zenei legumicole a väii Nirajului, locuitorii lui se indeletnicesc cu cultivarea cerealelor, a sfeclei de zahär, a cartofilor si bine-nteles cu cresterea animalelor, in special a bovinelor. Pomicultura si viticul­ture sint si ele prezente, constituind, insá, ramuri secundare ale eco-1. Orbán Balázs, A Székelyföld leírása .... III, Pest, 1870, p. 55.

Next

/
Oldalképek
Tartalom