Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
378 MARIUS COMSA, RADU ARDEVAN 2 sensibilitä^i baroce,7 promovatä in Europa de Contrareformä8 sau apärutä ca urmare a crizei de con$tiintä resimitite de oamenii acestei perioade de tranzitie9. Umanistii romäni au venit in contact cu valorile occidentale indeosebi prin intermediul unor täri intrate sub incidenta Contrareformei ; dar, mai mult decit de prozelitismul catolic, au fost influentat de noua sensibilitate, eminamente interogativä, care s-а mulat atit de bine pe propriile lor probleme $i incertitudini. Secolul al XVII-lea ridicä pentru Europa de sud-est probleme noi si dificile. Cäutärile §i incercärile de rezolvare impulsioneazä si aici dezvoltarea culturii, care о ia hotärit pe cäi umaniste10. Intelectualul balcanic al epocii amin teste in multe privinte de cel Venetian. El este un aristocrat, cultura constituie pentru el mai ales un mijloc de actiune, о armä de luptä11. Activeazä intens ín interesül colectivitätii, pentru ridicarea poporului säu prin culturä12. Specificä umanismului balcanic este nota civicä, popularä13 Apelul la trecut, la istorie este caracteristic spiritelor epocii Barocului §i se face in intentia de a gäsi in revolutele fapte glorioase solutii pentru prezent §i sperante pentru viitor14. Istoria nationale, devenitä un puternic suport moral, a inceput sä fie tratatä intr-un context mai larg, tendinta spre „universalism“ fiind si ea о träsäturä barocä15 16. Interogatia asupra sensurilor istoriei capätä о pondere insemnatä in scrisul lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir sau Stolnicul Constantin Cantacuzino. „Impactul baroc in cultura romäneascä a secolului al XVII-lea a insemnat in primul rind contactui cu Antichitatea clasicä, relatie decisive pentru о cultura care din motive binecunoscute nu trecuse prin etapa renascentistä“10. Aceastä apreciere judicioasä a unui specialist de marcä in problema Barocului románesc isi dovedeste valabilitatea si in ceea ce-1 prive§te pe Stolnicul Constantin Cantacuzino. 7. D H. Mazilu, op. cit., p. 314. 8. Fára a identifica Barocul cu Contrareforma, trebuie recunoscutä influenta ideilor Conciliului de la Trento in promovarea unei noi sensibilitäti (V. L. Tapié,op. cit., p. 47—48 ; I Istrate, op. cit., p. 70—74 ; D. H. Mazilu, op. cit:, p. 319 sq.). 9. E Papu, op. cit., vol I, p. 33. Al. Dutu nu impártá$este opinia care atribuie unei „crize de con^tiintä“ aparitia de elemente baroce in literature románé de esentä umanistä, vezi Sintezä si originalitate in ruitura romána, Bucuresti, 1972, p.' 113. 10. V. Cändea, in RESEE, VIII, 1970, 2, p. 189—193, 215 (republicat in vol. Ratiunea dominantä, Cluj-Napoca, 1979, p_ 225—326). 11. Ibidem, p 186—187. 12. Idem, in 'RESEE, VIII, 1970, 4, p. 661, 663. 13. Ibidem, p. 665—666. 14. Ibidem, p 664 ; D. H Mazilu, op. cit., p. 323—324. 15. Ibidem, p. 314. 16. Ibidem-, p. 320.
