Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

3

UN NOU DEPOZIT DE BRONZURI

35

Valea lui Mihai5 6, Rebri$oara IIе, Domäne$ti I7, Bátarci8 9 etc., M. Rusu consemnind cá acest tip de topoare de luptá cu ceafa prelungitá íl putem intílni in 36 de localitáti, din care 19 in Transilvania.“.

Extinzind aria, alte analogii afläm la: Tiszabecs1®, ín nord-estül UngarieE, orizontul cronologic Opályi — Bronz D, dupá care acest tip de topor dispare11 §i la Blatnica12, in Slovacia, tipul Schaftlochäxte mit Nackenkamm, orizontul Apa —Hajdusámson, in Bronz D nemaiíntilnindu-113. Ele nu apar in Croatia14, Silezia15. Moravia1® §i Austria17.

Topoarele de luptá cu mansonul prelungit ín dreptul cefei deriva din cele cu gaura de ínrmmusare transversalá, formindu-se §i evoluínd pc teritoriul Transilvaniei, fiind prelucrate pe loc, fára ca ele sä fi fost importate din alte regiuni18. Numárul maré de tipare gäsite in aceastá zoná dovedesc acest fapt, valabil ?i pentru Singeorgiu de Mures, unde in plus, s-а gäsit si oala de turnare (?). Aici, a existat probabil un atelier — turnátorie al unui mester local care aproviziona cu bronzuri un perimetru mai larg. Depozitele mai vechi, de la Suseni, Band — Valea Rece, Simbria§ §i Singeorgiu de Pädure indicä acest lucru, cu toate cä asemenea piese n-au mai ie$it la iveala in judeful Mure$.

Acest numär relativ mare de depozite de bronzuri din aceastá parte a tärii, indicä avintul luat in prelucrarea acestui metal la sfir§itul epocii bronzului in Transilvania, inclusiv in judetul Mure$, avint sustinui de cátre purtútorii culturii Wietenberg, faciesul tirziu.

Perpetuarea acestui orizont cultural in Bronz D, in judetul Mure§, este confirmata si de descoperirile de la: Cipäu — Sf. Gheorghe, Corunca, Pänet, Ungheni, Sintioana, Valea Largä etc., pe fondul pätrunderii dinspre est a purtätorilor culturii Noua, ceea ce a generat, la inceput, numeroase ciocniri pentru stäpinirea terenurilor, determinind ascunderea

5. M. Petrescu-Dimbovita, Depozitele da bronzuri din Romania, Bucure?ti, 1977, p. 118, pl. 276/11.

6. M. Ru.su, Depozitele da bronzuri de la Rebrisoara, in ArhMold, II — III,

1964, p. 242—243, fig. 2/5, 7

7. M. Petrescu-Dimbovifa, op. cit., p. 58, pi. 44/11.

8. M. Macrea, C. Kacso, Depozitul de bronzuri de la Bätarci, in Studii si comunicäri, Satu Mare, II, 1972, p. 102, pl. XXI/4, 2.

9. M. Rusu, op. cit., p. 243.

10. A. Mozsolics, Bronze-und Goldfunde Depotfundhorizonte von Forro und Opályi, Budapesta, 1973, p. 12—14.

11. A. Mozsolics, Bronzefunde aus Ungarn Depotfundhorizonte Aranyos, Kurd und Gyermely, Budapesta, 1985.

12. M. Novotná, Die Äxte und Beile in der Slowakei, Praga, 1970, Taf. 8, 147.

13. M. Novotná, Die Bronzehortfunde in der Slowakei, Praga, 1970.

14. K. Vinski-Gasparini, Die Urnenfelderkultur in Nurdkroatien, Zadar, 1973.

15. H. Seger, Schlesische Hortfunde aus der Bronze-und frühen Eisenzeit, Breslau, 1936.

16. V. Furmánek, Bronzcindustrie der mitteldonauländischen Hügelgräbelkultur in Mahren, Slov. Arch. 1973.

17. К. Willvonseder, Mittlere Bronzezeit in Österreich, Viena, 1937.

18. M. Rusu, in SCIV, X, 2, 1959, p. 280.