Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
23 ACTI VITATEA EDITURII „MIRON NEAGU" 349 sionalä, astäzi cind obiectivitatea umblä acoperitä“104. I-a gäsit §i un titlu — se vede cä, in acea vreme, era о adeväratä penurie — Sinteze, „potrivit calitä^ilor de expresie §i continut al cronicilor literare“105. A- celea§i insistente pe lingä Mihai Beniuc, devenit, in corepondentä, „stilpnicul täcerii“ sau pe lingä altii atitia. „Mä doare insistenta lui $i totu§i ezit sä trimit manuscVisul“, va nóta Ion Vlasiu in 1938106, fiindcä Giurgiuca „$tie sä astepte $i aceasta este calitatea cea mai de pret“. Pe mäsurä ce-i parveneau manuscrisele lucrärilor, le citea, le indrepta §i le introducea la tipar. De aceea editura tipärea mai multe cärti deodatä, unele din colectia „Abecedar“, altele din cea generálé. Giurgiuca era un un mare prieten dar $i un om de culturá, un ,,judecátor cu bagheta infloritä $i camarad al fratilor sái de visuri, in slujba cárora a ínchinat cél mai bún al sáu timp §i pentru care a íntemeiat, cu ajutorul rarului mecenate din Sighisoara, editorul Miron Neagu, frumoasa colectie de poezie Abecedar“107. Sträduin^ele celor dói n-au fost zadamice- Au tipärit, ín citiva ani,, lucrind färä lynotip, culegind manual §i imprimind cu marina planä, asistind in tipografie $i fäcind corecturä, peste douäzeci de volume, multe dintre ele de valoare incontestabilä, atit mai mult cu cit multe erau lucräri de debut. Valoare remarcatä ca atare in epocä, recunoscutä i?i astäzi. Pe de altä parte, car^ile editurii sighi§orene au fost läudate, nu о datä, §i pentru frumusetea tiparului. ,,Dupä cum se poate convinge oricine a urmärit revistele literare — observä Teodor Muräsanu108 — la aceastä editurä semneazä numai autori tinpri, dar talentati. pe care, cu exceptia lui Octav ßulufiu, nu-i mai gäsim in cataloagele nici unei edituri din tarä. E un curaj acesta ?i un merit al mtreprinderii grafice de la Sighisoara. Cu atita insä — continuä poetul din Turda — am spus prea putin. Invitám pe oricare bibliofil sä urmäreascä si sä compare conditiunile technice cu care se prezintä editura sighisoreanä. Sint, intr-adevär, de-un gust ?i be-о ingrijire, in fata cärora cel putin de о vreme incoace, cärfile tipärite de cätre editurile-mamut din Clapitalä, ni se pare о rusinoasä maculaturä“. Profira Sadoveanu, discutind „toaleta cärtilor“ si „formele a iginale“ utilizate de edituri le occidentale, se opre$te — intr-un articol109 — la cärtile tipärite la Sighi?oara, läudindu-le: „ Am avut о surprizä pläcutä acuma de curind, de säptämina cärtii, cunoscind citeva volume dintr-o editu)*'ä nouä, „Miron Neagu“ Sighisoara. О hainä decentä, destul de sjmplä, о ti-104. V. Fanache, op. cit. Intr-o scrisoare din Sighisoara, din 9 septembrie 1938, Ion Vlasiu íi scria lui Ion Chinezu, printre altele : „Cu Giurgiuca ne plimb;^m adeseori... Vorbim de volumul Sinteze al célúi mai modest scriitor romän : Ion Chinezu“. (V. Fanache, op. cit. p. 178). 105. Nae Antonescu, op. cit., p. 203. 106. Op. cit., p. 109. 107. Perpessicius, Opere, 9, p. 26. 108. lnsemnäri, in Papini literare, V. (1938), nr. 4—5, p. 223 109. Art. cit.
