Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
332 MELINTE SERBAN 6 -dus de Ilarion Coci§u, $i „Doina Tirnavelor“, condus de Laurean Herlea.O consemnare din epocä19 il considerá „cél mai bun interpret al doinelor din Ardeal“ si deci „un exemplu bun“, demn de urmat de toti interpretii índeosebi pentru autenticitatea prezentárii folclorului. A fost ascultat §i de George Enescu, de douá őri, ín 1925 la Fagaras si in 1931 la Sighi§oara, marele compozitor elogiindu-i „in cuvinte calde, sincere §i ferite de orice conventionalism dictat de circumstante, calitätile vocale §i arta interpretativä“20. Cu ocazia vizitéi la Sighis oar a ii va acorda $i un autograf: „Pentru Domnul Miron Neagu sincera §i admirativa amíntire. George Enescu, 1931“, apreciere reprodusä pe colectia Doine din Ardeal, culese de la DI. Miron Neagu §i armonizate pentru canto si piano de D. Georgescu-Mitty, cu о prefatä de Horea Teculescu, apäxutä la Lugoj, ín 193421. Mai tirziu, intr-o recomandare cátre forurile superioare de stat, academicianul Perpessicius ii va creiona astfel portréiul artistic: „Miron Neagu este unul din cei mai sträluciti interpreti ai muzicíi populare ardelene$ti- Dotat cu о voce bogatä ín inflectiuni nuantate, Miron Neagu e preocupat totusi mai putin de efecte si mai múlt de pátrunderea si reproducerea cit mai stricta a spiritului muzicii ardelene. Puritatea interpretärilor e rodul unui indelung studiu la izvoarele cíntecului popular si al unei constiinte artistice dintre cele mai probe. Auditiunile, pe care, cu ani ín urmä, le-а executat, fie in cadrul emisiunilor de radio, fie cu prilejul feluritelor manifestári culturale din tara au fäcut epocä si au obtinut adeziunea celor mai competenti dintre muzicienii nostri“22. Plin de voio?ie, Miron Neagu cínta íncá la о virstä inaintatä. Avea 82 de ani cind, in 1971, fäcea inregisträri la Studioul de radioteleviziune din Tirgu-Mures. Om „voinic si frumos“ iubea cultura, cartea si muzica. S-а stins din viatä la virsta de 84 de ani, indeplinindu-si acel vis de tinerete, de care vorbea Octav Suluüu: „sä facä el cärü, sä le vadä tipärite frumos, ca niste flori“23. Din dragostea lui pentru carte s-а näscut atit de importanta editurä sighisoreanä. Cu toate acestea, Miron Neagu, n-ar fi putut-o realiza singur. li lipseau unele atribute pentiru о asemenea acüune de anvergurä printre care, nu in ultimul rind, pregätirea de specialitate. De altfei, о recu-19. Vl(aicu) B(irna), Miron Neagu, interpret al doinelor din Ardeal, in Románia I, nr. 180, din 28 noiembrie 1938, p. 2. 20. Ion Covrig-Nonea, art. cit. 21. In Memoriu; Serafim Duicu, art. cit., in care ne informeazä si cä „Prin 1929 cinta la Tg. Mure?, la sfir?itul unei conferinte despre epigrama romäneascä finutä de Horea Teculescu, acompaniat de Zeno Vancea ?i entuziasma publicul“. 22. Referintä despre activitatea lui Miron Neagu, din 2 noiembrie 1959 George Sbärcea, care l-а auzit doinind, in prezenta lui Zaharia Blrsan, märturise?te cä: ,,Ne-a cople$it sprinteneala acestui om voinic, care reda cu duio?ie frazele cintecului, „cu glasul säu limpede“ (in op. cit.). 23. In art. cit.