Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
320 TR AI AN DU$A 4 (Scrisoare adresatä lui Octavian Goga, ministru al Culturi i §i Artelor, Bucure?ti (in 1. magh.)8. Excelenfä! Cuvintele recunoscätoare rostite de Excelenta Voasträ, in cursul verii, cu ocazia vizitéi M. S. Regina, in interesül Conservatorului oräsenesc, au trezit ínsufle(ire íntre colegii mei- Aceste cuvinte írni dau curajul de a Vä cere apärarea si ajutorul acum cind protecfia binevoitoare din partea unora, vrea sä ne constringä sä angajäm la $coala noasträ un profesor de canto, care poate fi un dirijor excelent de cor intr-un liceu, dar nu poate fi profesor de canto, particular, la Conservatorul oräsenesc. Este vorba de Dl. Gheorghescu, care i$i oferä serviciile sale, nu pentru prima datä, $i ín interesül cäruia Ministerul Cultelor si Artelor a trimis о adresä Consiliului oräsenesc cu nr. 52744/1992. Avizul anexat al Conservatorului din anul 1921/1922, aratä limpede cä din cei 24 elevi de la sectia muzicä vocalá au fost numai 9 elevi cu aptitudini, care meritau sä se ocupe serios de ei: 1 elev s-а retras, 4 nici nu s-au prezentat la examen; 2 au primit nota 3; iar 4 elevi extraordinari sí 4 cu ore particulare (femei maritate, ofiteri, funcfionari, etc.,) i.nvatä cum vreau. La dcept vorbind se pot constata, urmätoarele: 1. A vem nevoie de un profesor de canto, deoarece — exceptind copiii netalentati, fäi'ä auz sau färä voce corespunzätoare, ai unor pärinti cu prejudecäti — noi niciodatä n-am refuzat pe nimeni pe motivul cä nu avem loc in §coalä. 2. Calitäfile de profesor particular de canto ale D.lui Gheorghescu nu-mi sint cunoscute, neprimind nici un fei de informatie cralä sau scrisci referi toare la acestea de la nici о persoanä competentä, si n-a fost inaintatä asa ceva nici Consiliului oräsenesc. Nu §tim: unde, la eine §i се а studiat. Dacä art fi cintat pe scenä la un teatru sau pe podiumul concerteler ar fi trebuit sä räminä ceva dovezi scrise: in gazete de teatru, programe, critici, apärute in ziare etc. 3 Insä, stiu bine cä Dl. Gh. nu stie sä einte la pian. „Et nuno veniam ad fortissimum”. Cunoasterea clapelor sau baterea unui acord de 3 sau 4 voci (terfet sau cvartet) incä nu inseamnä nicidecum cä cineva §tie sä einte la pian. Cu atitea cunostinte muzicale cineva poate sä invete cintece bisericesti sau laice la о scoabä dar nu poate fi in stare de a préda, a instrui un oratoriu sau orice fel de cintec polifonic pentru cor. pentru cä in afarä de intonarea unei voci, el trebuie sä acompanieze la pian celelalte voci. Deci, dacä dl. Gh. ar concura la postul de profesor de 3 * * 3. Vezi, vol. II. Documente privind activitatea Conservatorului p. 91 — 93, Arhiva Scolii populare de artä din Tirgu-Mure?. Textul, din limba >maghiarä, a fost tradus de Orbán Károly.
