Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
30 SZÉKELY К. ZSOLT 2 pä bine dezvoltatä §i sint atestate douä ni vele de locuire. Mormintele in cutie de pdatrá ale acestei culturi sint cunoscute in localitá(iIe judepilui Covasna la Araci, Moac^a, Sinzieni §i Turia 6. Inventarul lor constä din vase - askos si un vas decorat cu snur. Aceastá culturá se considerä cá s-a constituit pe fond FoIte?ti (II) $i Cernavoda (II). Tot in perioada timpurie a epocid bronzului se situeazá descoperirile din cultura Moniteoru, din faza sa timpurie, M.I.C.3, la Le(, Cernat, Cátálina $i Tg. Secuiesc, Turia, jud. Covasna, atestate sporadic §i pe teritoriul jude(ului Farghiita. Cultura Monteoru I.C.3, reprezintá faza de formare atit din punct de vedere < 1 aspectuiui cultural cit §i ca arie de ráspindire. Aceastá etapá este prezen a in toatá aria sa din Moldova $i in unele descoperiri din sudestul Trans -lvaniei. ín aceastá etapá in dezvoltarea ceramicii pót fi observate car .oteristicile ceramicii culturii Monteoru, ca toarta cu melc $i сеанса cu о singurá toartá, apar §i sínt numeroase askos-urí, amfore, cupe ?i pahare о lindrice $i alte elemente alle epocii bronzului, unelte: cufitul curb de pia srá, toporul ciocan. Unele elemente caracteristice pentru cultura Schneckenberg (ceramica cu decor in relief, cupele cu patru toarte etc.), ne indeamnä sä presupunem о contemporaneitate cu culturile Glina-Schneckenberg. ín dezvoltarea ei mai tirziu, lipsesc unele elemente caracteristice pentru cultura Schneckenberg, ca butonii, ceea oe aratá pátrunderea dintr-un mediu, intr-o etapá destul de timpurie a culturii Glina Schneckenberg, in aria culturii Monteoru; se presupune un fond cultural comun din care s-au dezvoltat mai multe culturi, prinitre care nu se poate neglija $i cultura Zäbala din Transilvania care se poate considera о culturá Preschneokenberg. Cultura Ciomortain cunoscutá deocamdatá in valea Oltului, dintr-o singurá a^ezare, de la Páuleni, din valea Tirnavei Mari, din descoperire de suprafatá de la Betesti §i un singur mormint de la Poian, din valea Riului Negru. Dupá matériáiul cunoscut, in primul rind ceramica are un aspect timpuriu al perioadei mijlocii a epocii bronzului. Dupá observapile stratigrafice actuale este anterioará culturii Wietenberg. Nu se cunoaste incä stratigrafic evolutia interna, dar tipologic se pót separa douä faze 7. Cultura Wietenberg, care domina perioada mijlocie a epocii bronzului $i in sud-estul Transilvaniei, este cunoscutá din mai multe a$ezäri din valea Oltului $i a Timavelor. Sápáturile recente executate la Turia au adus női date privind fazele ei de dezvoltare $i legáturile ei cu cultura Monteoru. Pentru cunoa§terea fazelor de ínceput ?i de sfir$it ale acestei culturi au fumizat date importante sápáturile executate la Eldseni, Miercurea Ciuc ?i Simone$ti (jud. Harghita). La aceastá ultimá a?ezare ín a-6. Székely Zs. K., in Aluta, X—XI, 1978—1979, p. 39—46. 7. Székely Z. in Aluta, 1970, p. 71—76; Aluta, VIII—IX, 1976—1977, p. 25—26.
