Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
300 VASILE DOBRESCU 6 scoteau venituri insemnate pe seama debitorului, ca in cazul lui Ilié Marcu din Bäsäräbeasca, cäruia pentru imprumutul de 300 de fl. nerambursati i se cumpärä realitätile cu 2 fl., pe care banca i le revinde tot proprietarului obligat sä-$i pläteascä pe loc interesele si jumätate din datoria ridicatä la 1.100 k., iar restul pe 5 ani cu 7% interese.17 Asemenea procedee foloseau §i celelalte institufii de credit románesti care acordau imprumuturi ipotecare. Astfel, „Timisana” ii oferea unuia din debitorii säi, Ilie Speriosu din Ozora, dupä ce-1 executase pentru datoria de 2.280 de fl., de intreaga sa avere, proprietätile cu 10.362 k. in rate, de 15—20 de ani cu 8% interese,18 conditii, impotriva cärora főstül debitor adresa о antologicä plingere bäncii, ce-i impunea, dobinzi mari, §i cerind scäderea pretentiilor acesteia la 5 000 de k19. Erau situatii cind institutiile de credit precum si banca „Economul“ foloseau si procedeul arendärii realitätilor cumpärate fostilor debitori, pinä cind, ace§tia i?i pläteau datoriile, concomitent cu arenda, urmind ca dupä aceea sä reintre in proprietatea lor20. ln anumite conditii vinzärile erau efectuate de bänci rudelor apropiate ale debitorilor (sotie, copii, frafi, nepofi), interesate in mentinerea proprietätilor familiei, transferindu-se cu aceastä ocazie datoriile printr-o procedurä obisnuitä iar vinzarea-cumpärarea pe seama fostului debitor fiind о simplä formalitate juridicä. Pentru ilustrarea acestui mod de actiune al institutiilor bancare amintim printre altele, multe cazuri, tranzactia efectuatä in Vadverem (Aiud) in 1902 in care se cumpära de cätre bancä proprietätile lui Teodor Nistor pentru datoria de 3.100 de fl., cu 3 k. $i se revindea lui Emil Nistor cu 8.200 k. $i 6% dobinzi plätibile in 10 ani (profitul bäncii era de 2.100 k. plus dobinda de 2.700 k.)21. Vinzärile-cumpärärile la licitatii efectuate de bäncile románesti au fost socotite de cätre conducätorii acestora si ca un indiciu al posibilitätilor economice ale proprietarilor dintr-o localitate sau alta, al aprecierii valorii si sigurantei bunurilor ipotecate. Un numär exagerat de falimente economice al proprietarilor dintr-o anumitä zonä, dovedea slaba competivitate economicä a acestora, $i deci periclitarea recuperärii imprumuturilor chiar $i in cazul unor executii judiciare. Un asemenea caz, semnificativ prin proportiile sale ni-1 oferä situatia mai multor proprietari färani din Cergäul Mare, indatorati „Albinéi“ ?i pu$i in imposibilitatea rambursärii imprumuturilor, care, la rindul säu nu gäsea cumpärätori dupä operatiile de licitare si executie pentru acoperirea 17. Ibidem, vol. XII, Proces verbal al $edin(ei VI, din 27 aprilie 1900, concluzul 68. 18. Arh. St. Timisoara, Fond banca „Timisana", dosar 3/1898—1900, f. 50. 19. Ibidem f. 55. 20. Arh. St. Cluj, Fond banca „Economul“, Registrul 4, Procese verbale 1886— —1902, Proces verbal din 3 septembrie 1898, p. 472. 21. Arh. St. Sibiu, Fond banca „Albina“, vol. XIII, Proces verbal al $edintei VII din 23 aprilie 1902, concluzul 59.
