Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
292 FOLA NICOLAE-VICTOR 8 ale „Astrei“.23 Respectind principiile progresiste de cultivare a colaborarii si dialogului cu reprezentan^ii altor popoare, conducerea asociatiunii a hotärit invitarea oficialä in iulie 1905, la manifestärile ocazionate de inaugurarea Muzeului Asociatiunii pe W. Seemayer, directorul Muzeului etnografic din Budapesta $i conducerea societa^i culturale säseyti din Transilvania.24 Actiunea de culturalizare a cuprins prelegeri privind limba §i literature romána, temei juridice §i economice, dar si de istorie. Acestea din urmä au о semnificafie deosebitá, fapt ilustrat $i de un articol publicati ín periodicul Tirnáveníului, din iulie .1914, intitulat „S-au inceput prelegerile poporale, Despártámintul la Vaidacuta, „se aduce la cuno^tintä cititorilor cá grupul de conferentiari, deplasat in comuna amintitá le-а vorbit sätenilor „Despre originea noasträ §i scurtá privire asupra trecutului nostru“. Desi in unele párti conferentiarii erau priviti cu ostilitate de autoritátile austro-maghiare, jmerea prelegerilor §i desfásurarea activitätilor, „Astrei“ ia infäfisarea unor veritabile särbätori culturale romäne§ti. Acest fapt este dovedit, printre altele, de urmätoarea relatare: „Nu putem sfir$i raportul referitor la aceste douä prelegeri (in localitätile Lepindea si Bahnea — n.n.) ca sä nu constatäm un lucru care ne-а atins foarte nepläcut- Solgäbiräul Diciosinmartinului a binevoit a trimite in amindouä comunele jandarmi, cind este §tiut din trecut cä prelegerile poporale au decurs íntotdeauna in cea mai frumoasä ordine si cu caracter absolut pacinic, fára de nici un continut politic. Speräm cä pe viitor nu vor asista jandarmii la prelegeri, destul cä sint acolo notarii“25. Imixtiuni ale autoritätilor se constatä §i cu alte prilejuri. S-а raportat conducerii centrale a „Astrei“ in legäturä cu adunarea cercualä a despärtämintului Sighi§oara, opritä de cäpitanul de politie din I- basfaläu (Dumbräveni), sub cuvint cä regulamen tui ora?ului permite numai tinerea reprezentatiunilor publice in limba maghiarä. In asemenea conditii s-а inaintat un apel ministrului de interne referitor la íncälcarea dreptului statutar al „Astrei“. Ceva mai inainte, profitind de rearondarea despärtämintelor in anii 1905—1906 si de intreruperea temporarä a activitátíi despärtämintului Timäveni, in conditiile cind citeva localitäti rurale puternice economic ?i cii populaüe compactä romäneascä au fost trecute despärtämintelor vecine, a intervenit pretura din Tirnäveni. Ea a cerut comitetului despärtämintului statutele „Astrei“ in limba maghiarä, listele functionarilor si membrilor ca §i bilantul pe 1905, insä comitetul, intrucit in §edintä, in 11 august 1906, a motivat 23. M. Itu, op. cit., p. 47, A. Plämädealä, op. eit., p. 345; 24. Pamfil Matei, op. cit., p. 305. 25. Cf., Románul tirnävean, din 5 mai 1913.
