Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
286 FOLA NICOLAE-VICTOR 2 fie decit о dorin^ä de frunte a tuturora, care pricep §i §tiu pre^ui foloasele ce provin pentru cultura unei natiuni din asemenea socialium“.3 Principiile enun^ate de Pu§cariu — cultivarea gramaticii si a limbii románé, in general crearea de institute, biblioteci, muzee, organizarea unor reuniuni care sä corespundä necesitätii de culturalizare a maselor románcai, in cadrul unor intilniri anuale, cu caracter itinerant, au intrat in statutele si practica „Asociatiunii“. Caracterul itinerant al activitäfilor programate va da un caracter de masä si militant ac^iunii sale, care acoperä tot teritoriul national-4 Aprobarea func^ionärii „Asociatiunii“ a fost insä greu obtinutä, guvernatorul imperial al Transilvaniei, Lichtenstein nu luä in considerare documentata petitie intocmitä de loan Ratiu si semnatä de 171 de persoane. Considerentele de ordin politic au tras in balanda in acordarea permisiunii de functionare, dar un rol insemnat 1-a avut in aceastä directie Andrei Saguna, ca membru al senatului imperial de la Viena. Statutele au fost aprobate cu conditia ca activitatea sä se limiteze la sfera „§tiin^ificä §i retinerea de la amestecarea in trebile religionare (religioase) si politice“5 *. La adunarea constituantä, tinutä la Sibiu, conducätorul intrunirii, mitropolitul Saguna aräta cä scopul asociatiei este: .. de a inainta literatura, cultura, industria sii agricultura nafiunii noastre, adicä de a inainta starea material! §i spirituals . . precum cere spiritul cel civilizátorai secolului nostril“, urmärind promovarea ideii unei Rena?teri romäne§ti prin culture ?i progres social, iar Timotei Cipariu la prima adunare generalä tmu un memorabil discurs despre importanda limbii nationale románe§ti, avertizind impotriva trädärii limbii „cea mai cumpá ereditate (mostenire), färä de care nu am fi dfemni a ne numi fiii párintilor no§tri“, proclamä asociatiunea „un reazim natióhalitatii rofnáne" §i sperá cä „asemenea reazime, de asta si de alte forme se vor implinta §i de aici inainte si mai multe §i mai puternice.“8 publicistul $i cärturarul G. Baritiu elaborä programul care prevedea mäsuri amänuntite pe-nl|m ridfcarea economics 51' spiritual! a romänilot,inclusiv: elaborarea unei istorii a patriei, sub forma unui compendiu, de largä circulatie. Mäsuriilor privind sänätatea poporului li se acordä un roi deosebit, ca §i felului in care träia, se hränea, imbräca, lucra pämintül, producible, lui spirituale urmind a fi culese $i valorificate in publicani etc. Programul nu se rezuma numai la promovarea stiintelor umaniste, aborda curajos Probleme sociale, urmärind imbunätätirea situatiei maselor §i ridicarea nivelului lor cultural. S-а apreciat cä in primul deceniu de activitate „Astra“ a pätruns mai greu in rindul maselor, unele manifes-3. Ibidem, p. 62—63. 4. A. Plämädealä, Asociatiunea un reazem nationalitäfii románé, in Dascäli de cuget si simtire romäneascä, Bucure$ti, 1981, p. 340—341. 5. V. Curticäpeanu, op. cit., p. 67; A. Plämädealä, op. cit., p. 343. ■6. A. Plämädealä, op. cit., p. 344—345.
