Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
186 IOAN EUGEN MAN 2a ingruite, de forma aproximativ pätratä, preväzute cu calote boeme la camera din mijloc, de dimensiuni reduse, probabil hoi, fiind compartimentatä de un arc. In stinga acestor incäperi se aflä un alt $ir de incäperi inguste, de aceea?i lungime, primele avind la fei calote boeme. La fafadä se remarcä cele trei axe, initial la ambele nivele, avind la mijloc pridvorul cu calotä boemä. Ca urmare a construirii sträzii in ultimul pätrar al secolului al XIX-lea, teremd a fost ridicat, astfei accesul la subsol, care se afla sub pridvor pe axa centralä, a fost desfiintat. Cu aceastä ocazie pridvorul a fost inchis, prin inzidirea arcadelor §i montarea de ferestre pe cele trei laturi. $arpanta cu $ifä de lemn de brad are forrná inälfatä de tip mansardä. Fatadele au о corni$ä din cärämidä cu profile trase §i sint decorate cu pila?trd din mortar cu ornamentatii florale, ce divizeazä planul fatadei in panouri, intreaga plastica arhitecturalä avind un caracter baroc. Centrul de interes major al acestor panouri create este rezervat ferestrelor, care, la rindul lor primesc, printr-un interesant sistem de baghete, un gen de ancadrament. POPULAflA. $i pentru secolul al XVII-lea lipsa unor date concrete, cu greu fac posibilä cunoa$terea numärului populafiei, care nu poate fi stabilita decit cu aproximatie. Pe lingä aceastä lipsä se mai adaugä räzboaiele, dar mai ales epidemiile care uneori decimau populatia, toate acestea aducind serioase mutatii in structura ?i numärul locuitoriior. Acest aspect specific nu numai Transilvaniei dar §i intregii Europe, a fost subliniat de Stefan Pascu intr-o lucrare privind demográfia istoricä: „Pinä in secolul al XVIII-lea a existat un régim »natural« in ce prive§te natalitatea §i mortalitatea populafiei. Amindouä erau foarte ridicate deoarece natalitatea nu era limitatä decit de factorii fiziologici, iar mortalitatea era influenfatä, uneori in chip brutal, $i de unele accidente: räzboaie, epidemii, foamete. In aceastä situatie proporfia natalitäfii §i mortalitätii era aproape egalä, ceva mai ridicatä natalitatea. Este explicata cre^terii lente a populatiei timp de secole”113 Cél pufin pentru о estimare aproximativä a numärului gospodäriilor ora$ului, un ajutor il oferä tot tableie de impuneri si conscripfiile din secolul al XVII-lea, care specificä doar numele capilor de familii contribuabile, färä a mentiona numärul membrilor de familie, a nobililor, funcfionarilor, flotanfilor, servitorii §i mai ales, ncavind convingerea cä acestea au fost real intocmite- De aici si diferenta, in minus sau in plus, de la an ila an, al numärului contribuabililor. Trebuie avute in vedere $i epidemiile, íncepínd cu hóiéra din anul 1603, insofitä de о foamete rar intilnitä,114 115 apói cele din anii 1623, 1634, 1646 sau 1677,113 care au di-113. Stefan Pascu, Dcmocirafia istoricä, in Popula\ic si societate, Studii de demografie istoricä, Cluj, 1972, I, p. 20. 114. Traian Popa, op. cit., p. 102. 115. Traian Popa, Monográfia orasului Tirgu Mures, ln Indicatorul sträzilor orasului Tirgu Mures, 1923, p. 17.
