Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

21

ÓRAIUL TlRGU-MURES IN SECOLUL AL XVII-LEA

179

óra? cu Francisc Mikola ?i so^ia Toldalagi Elisabeta, care, ín schimbul mo?iei lor din Secuieni, numitá „Derekelve”, primesc un térén in Voiniceni cu 12 case de iobagi si suma de 460 florini, ínsá fára pádurea „Bitha“ cu lacul de pe?te, cu care óraiul si le pástreazá. De?i schimbul este conditionat, in caz de nerespectare cu plata sumei de 100 florini, nobilul Mikola ocupä cu for^a pádurea, fafci de care órásul inainteazá о plíngere principelui-78 79

Douá terenuri sint dobindite de la satui Sintana de Mure? in anul 160875. La 8 noiembrie are loc schimbul (сопсатЫит) dintre locuitorii liberi din satui Sintana, care dau ora?ului toatá averea lor, primind in schimb dreptul de a se muta ín oras, unde primesc 12 case si suma de 300 florini. A1 doilea schimb, are loc la 29 decembrie cind femeile Ana Sarmasági, Elisabeta Petki si Cristina Veseniegi, dau ora?ului douá ríturi ?i terenuri in schimbul altora mai índepártate. Órásul mai obtine prin cumpárare de la Nemes Veres Martin, la 2 aprilie 1632, pentru suma de 6 florini, о pádure spre Singeorgiu de Mure?.80

In urna nein^elegerii orasului cu satele ínvecinate, la cererea jude- Jui Francisc Kovács ?i a altor jurati, la 26 martié 1653,81 principele Francisc Rákóczi ordonä Scaunului Mure? de a statornici din nou hotarele orasului fa^á de satele vecine: Singeorgiu, Corunca, Acátari, Budiu, Coco?! (Válureni), Mure?eni, Nazna, Cornátel, Sincrai, Bordoseg (azi dispárut), Remetea, Hártáu, Cuiesd, Voiniceni, Bárde?ti, Sintana, Benefaláu ?i Curteni.

Pe lingä toate acestea, alte mäsuri edilitare sint hotárite de magistrat.. Printre acestea construirea podului peste riul Mure?. Terenul necesar a fost cumpárat de óra? incá ín anul 1600 prin aprobarea lui Mihai Viteazul la 25 iulie 1600,82 insä podul avea sá fie realizat in anul 1608. Pentru paza ?i intretinerea sa s-au asigurat 24 sesii din hotarul localitátii Remetea, infiin^indu-se, astfel, satui Podeni (= cei de la pod). Altá preocupare era asigurarea cu apá potabilá a locuitorilor ora?ului. De?i mai pu^in sínt pomenite asemenea mäsuri,83 s-au pástrat unele fintini ?i captári de izvoare, atit in cetate cit ?i ín óra?.84 Se iau mäsuri de

78. Ibidem, III(174/f/l)/1627; 111(174/f'2)/1627.

79. Ibidem, nr. III(103/f7l)/1609.

80. Ibidem, nr. III(16l)/1632.

SÍ. Ibidem, nr. V(271/2)U653.

82. Ibidem, nr. 11/47(80 C)/1600.

S3 ín anul 1613 cronicarul Francisc Nagy Szabó construie^te ín cetate, pe cheltuiala sa, о fintiná cu ghizdul de lemn, iar о alta, ín 1638, se executä ín noua piatä de cátre Borbély Lukács, ín ETA, p, 112, 147.

S4. In cetate erau cél pu(in trei fíntini intre care $i aceea din Bastioppl Blánarilor, apói о alta in piata Bolyai, existentä Incä in secolul trecut. Dintre izvoare mentionäm Flntina regelui (Király-kút), Fintina cu troaca (Váluskút) Izvorul Popilor (Papok csorgója).