Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
19 ORA$UL TlRGU-MURE$ IN SECOLUL AL XVII-LEA 177 unguresc, ín cea mai mare parte de meseriasi $i osta§i- Pnincipele tärii tine aici deseori diéta tärii- Traiul este ieftin, dar órásul este plin de noroi, tineretul sásesc e trimis la liceul de aici, pentru a ínvá^a limba maghiarä”. La scurt timp, cälätorul tűre Evlia Celebi (1611—1684),60 pe lingä deserierea cetä^ii, face insemnäri privitoare §i la ora§: „Pe latura de apus a cetä^ii se intinde de la miazá noapte la miazá-zi, un óra? de zece mii de pasi de jur ímprejur. Nu este imprejmuit cu ziduri. Are un §an(; adínc, cu poduri pentru intrare si hambare de lemn §i douá porti tari. Locuitorii sínt toti negustori bogati: órásul fiind ímbelsugat, aici §i-a cumpärat toatá oastea cele de trebuintá”. La sfirsitul veacului, órásul, poate fi considerat ca о localitate destul de extinsá, cu zone de locuit, hotare cu ogoare, pá§uni, finale si mai ales vii, cum este prezentat intr-o deseriere toponimicä mai tirzie, care are insä la bazä situatia din jurul anului 1690 87 (plansa nr. LXIV). ín cadrul evolutiei sale teritoriale órásul cunoaste о extindere remarcabilá ín partea de jós, mai nouä, inso^itä si de crearea de parcele női sau prin divizarea celor existente. La cumpäna veacurilor al XVI-lea §i al XVII- lea, térítődül orasului cuprindea о suprafatä de 96 ha, inclusiv pajistile Si grädinile din perimetru. Fa$ä de aceastä situate, la sfirsitul primului pätrar al secolului al XVII-lea (plansa nr. LXV), teritoriul orasului se extinde spre vest prin prelungirea str. Cälärasilor, cit si prin formarea sträzii Arany János, suprafata teritoriului ajungind la 105 ha. Pina la mijlocul secolului (plansa nr. LXVI), teritoriul se extinde, cu precadere, tot spre vest, prin prelungirea celor douá strázi mai sus mentionate, ca si formarea sträzii Morii. Spre nord, teritoriul se extinde prin crearea legáturii dinspre strada Mihai Viteazul §i B-dul 1 Mai, suprafata ajungind la 115 ha. Pina ín anul 1675 (planca nr. LXVII) extinderea teritoriului ora§ului se remarcá tot spre vest, prin extinderea strázilor nou formate, dar §i prin prelungirea sträzii Eminescu si Scolii pinä la intersectia cu strada Horea, iar spre sud prin formarea B-dului 1 Decembrie 1918, pinä in zóna intersec(iei cu strada Stefan cel Mare. Intregul teritoriu al orasului ajunge la 138 ha. La sfirsitul secolului (plansa nr. LXVIII), suprafata orasului ajunge la 152 ha, hotarul fiind puternic conturat de B-dul 1 Decembrie 1918 spre sud si strada Cuza Vodá spre sud-vest. In paralel cu aceste extinderi are loc о intensä divizare a parcelelor existente, astfei cä in cadrul aceluiasi teritoriu numárul loturilor sporesc. Fenomenul se datoreazá obiceiului locului ca toti urmasii directi sä beneficieze de bunul mostenit, consfintit íntr-o decizie luatá de magistratui orasului din anul 1634, care aratä: „Am hotänt ca dupä cum am impärtit órásul ín interiorul imprejurimii acea ímpártire in 66 67 66. Seyahatname (Carte de cälätorii), in Cáiátori, VI, 1976, p 579. 67. SzOL, VI, 1897, p. 404. 12 — Marisla — XV—XXII
