Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
11 ORA$UL TlRGU-MURE§ IN SECOLUL AL XVII-LEA 169 greunatá. Totu?i, anumite documente34, se referä la vinzäri, cumpäräri, mosteniri de case aflate in cetate, dar mai ales angajamente ale proprietarilor fa^ä de ora? cä vor respecta intrutotul hotäririle magistratului. Asemenea constructii puteau fi dobindite sau construite numai de cätre anumiti cetäfeni, cei mai „merituo?i“ locuitori ai orasului care., printr-o legislatie aparte,35 crau obligati la respectarea legilor orasului, asigurarea pazei si prestarea altor servicii, inclusiv achitarea taxei anuale de eite 3 florini. Nu se cunoaste mai indeaproape aspectui locuintelor din cetate. U- nele märturii materiale ne oferä, ce] putin, cunoa?terca simpilui artistic al locuitorilor. Este cunoscutá tendinta, índeosebi a nobilimii, dar ?i a cetätenilor instäriti de la ora?e, de a-si decora locuintele cu frize din pläci de faiantä. uneori cu produse din import, dar mai ales cu produse ale me?te?ugarilor locali, cu certe influente populare. Prin sondajele efectuate pe teritoriul cetätii au fost descoperite numeroase cable si piaci de teracotä, smältuite sau nesmältuite, care nu puteau proveni decit de la fostele locuinte din cetate. Datarea pieselor descoperite36 este relativ usoarä, unele avind inseriptia anului fabricatiei, ca cele din anii 1600 si 1619. Prin ornamentatia lor, cu vaze de diferPe forme si flori stíllizate, de regula lalele, cimpuri ornamentale cu о plasä, ca influentä a artei populare, sau cäläreti in pesturä de paradä, piesele reprezintä puternice influente ale renasterii tirzii. Unele, indeosebi cele din a doua jumätate a secolului al XVII-lea, trädeazä forme ale noului Stil baroc. De aceastä data, pe lingä reprezentarea cunoscutä, vaza cu flori, cahlele sint impodobite si cu spirale suprapuse si borduri puternic reliefate- Pentru piesele de la sfir?itul secolului este de remarcat si prezenta vulturuluj bicefal, ca urmare a inriuririi culturii austriece in viata populatiei. Din nefericire, prin transformarea cetätii in gamizoanä, constructiile au fost demolate, in locul lor fiind realizate alte edificii, mai mari. Cel putin о descriere contemporanä, din anul 1661, ne da о imagine a cetätii secolului XVII-lea : „Fiind о cetate veche, are о singurä poartä nouä si rezistentä, ce dä spre apus. $i la aceastä cetate, pe latura de räsärit se gäsesc intärituri. Pe aici sint numeroase dealuri si grädüni. Cetatea are cinci bastioane puternice, construite din cärämizi prinse in mortar. Dar cetatea este micä si Santul putin adinc. . . Are biserici frumoase, cu turnuri de clopote, case trainice, cu acoperisuri de scinduri, ulite foarte frumoase si locuitori bogati“37. 34. Arh Statului Tg. Mures, Acta politika, nr. 198/1608; IV/244 1636; IV/246 1636; IV, 243U636; IV 249/1636, IV 2 47/IA36; IV/260U642; V/272/5/1654. 35. ,,Leges seu Decreta Oppidi Székeli — VásárhelH, opera ac sludio consultis simi viri Tomae Borsos pro tempore Judicis Primär, prodicti Opp. D.D. Anno Domini 1604“. 36. Andei Zrínyi, Olarii din Tirgu Mures si produsele lor in lumina cercet&rb materialului rezultat din säpäturi, ln Marisia, V, 1975, p. 579. 37. Cälätori straini despre tärile románé ( = Cälätori), Bucure§ti, VI, 1976, p. 579.
