Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
9 ÓRÁSUL TÍRGU-MURES IN SECOLUL AL XVII-LEA 167 tinuű in anul 1648,24 cínd se terminä curtina vesticä dintre Bastionul Portii §i cél al Croitorilor, inceputá in anul 1647, avind о lungime de 67 m preväzutä cu drum de strajá lat de 120 cm, pe arcade cu stilpi de 85 X 100 cm. Probabil tot ín acest deceniu se executá curtina de est, dintre Bastionul Dogarilor §i cél al Mácelarilor, in lungime de 168 m- Are un drum de strajá cu о lätime de 110 cm, sprijinit, tot de arcade cu stilpi de 88 x 125 cm. Lucrärile de construire a cetátii sint practic terminate numai dupä construirea intre anii 1650—1653 a curtinei simple de pe latura nordicä25, dintre Bastionul Croitorilor §i cel al Mácelarilor, cu о lungime de 164 m. Si aceastä curtinä a avut drum de strajá ре arcade cu stilpi de 60 x 60 cm-26 Lucrári de amenajare a noii cetäti, indeosebi la santurile de apärare, continuä sä fie realizate si ín cea de a doua jumätate a secolului.27 In anul 1657 un numár de 434 me§te§ugari, din 17 bresle ale orasului realizeazä lucrári de terasamente la santurile de apärare, ре о -lungime de 165 stinjeni.28 Prin lucrärile de restaurare a cetátii s-а stabilit $i pozitia inträrilor initiale. Pe lingä Bastionul Portii, mai este о poartä pe latura nordicä a cetátii, spre Bastionul Mácelarilor, cit si о poartä mai micä, pietonalä, prin zwingerul din dreptul bisericii. Toate inträrile erau preväzute cu punti ridicätoare (pont levis) peste santurile de apärare iar portile erau preväzute cu elempusuri de zävorire §i grinzi aluneeätoare de baricadare. Pe laturile de vest, nord si est, cetatea era inconjuratä de snnturi de apärare de dimensiuni moderate. Releveele austriece din secolul al XVIII-lea mai Infätisau aceste santuri care, cu timpul, dupä ce cetatea si-a pierdut rolul de apärare, au fost astupate. * * * Anterior construirii acestei cetäti, pe platóul inconjurat de actualele curtine, la nord si vest de vechea fortificatie, incä din secolul al XVI-lea se aflau locuinte. Lipsa unor date scrise, ca tabele de impuneri, conscriptii descrieri mai ample, ca si a unor reprezentäri grafice din perioada respectivä, cum aveau alte ora?e ca: Cluj, Sibiu, Timisoara, etc., fac imposibilä cunoa$terea mai indeaproape a planimetriei ?i as-24. ETA, p. 151-152. 25. ETA, p. 153; Orbán Balázs, op. cit., p. 120-121. Alexandra Bogdan, op. cit.. p. 67-68. 26. In prezent este reconstruitä in inältime, numai partial. 27. .4 marosvásárhelyi szilcs ezéh legrégibb Számadáskönyve, 1624—1687 (Cartea de socoteü a breslei Blänarilor din Tirgu-Mure?). MS, nr. 394 la Biblioteca Teleki-Bolyai, Tirgu-Mures, pentru anii 1657 si 1661; Arhiva bisericii reformate din Tirgu-Mures f-Arh. ' bis ref), nr. 57/1655 (Socotelile Paraclisierilor, din zilele 1 aprilie 1655, 10 mai 1655, 14 mai 1655), nr. 59 1656, nr. 60/1657, nr. 651659, nr. 66/1661, nr. 97/1675. 28. Arh. Statului Tg. Mures, Acta politica, nr. W273/1657.
