Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
15 IOAN I. COSTEA 151 Hodacului §i in Reghin68. Transportul bu$teniior de rnolid §i a lemnelor de foe píná la Reghin se fácea pe apa Gurghiului precum si cu carele trase de animale. De aici lemnul i?i urma drumul pe Mure§, pinä la Arad §i mai departe. Apari^ia intreprinderilor manufacturiere, lärgirea comer^ului cu produse női a insemnat о relativä bunästare a reghinenilor. Cu toate acestea majoritatea meseria$ilor, bresla§i sau färä breaslä au continuat sä se ocupe §i de cultivarea pämintului §i de cre$terea vitelor- Acest lucru о dovedeste §i faptul cä in anul 1813, Reghinul avea о cireadä de 600 de boi de jug69. Intreprinderile manufacturiere au atras din ce in ce mai multi meseria§i sa$i dar mai ales romäni ?i maghiari care erau mai pu^in legati de о breaslä. Intrucit nu toti au putut deveni patroni independent, muRi s-au multumit cu un post de supraveghetor sau un alt post existent ín aceste intreprinderi. Cei mai muRi insä, au devenit simpli lucrätori salariat pe lingä un patron sau un grup de antreprenori. „Miracolul” manufacturä-comert a fäcut pe multi meseria§i bresla?i sä-§i abandoneze meste^ugul istovitor in schimbul unui salariu care pärea, cel putin momentan mai sigur. Chiar salariati fiind, mai ales cei cu posturi de conducere, unii meseria§i continuau sä apartinä in continuare unor anumite bresle. A§a au fost tot magistratu din localitate. Primarul, consilierii, alti functionari70 erau totodatä ?i meseria$i, majoritatea apartinind breslei fierbätorilor de säpun. Chiar ?i functonarii cu studii superioare, juri^ti, farmaci§ti, apartneau unei bresle, cea mai solicitatä fiind breasla säpunarilor. Aceasta pentru cä unele bresle au ajuns foarte nerentabile si särace, in pragul destiintärii- Din aceste motive, pe la 1800, dispare breasla olarilor si cuttarilor aceste meserii fiind practicate de meseriasi räzlet, färä apartenentä la vreo breaslä71. Nu acela§i lucru se poate spune despre täbäcari care erau foarte instäriti sau despre cojocari, mäcelari, säpunari, care pe la 1800 erau 180 de mai^tri in plinä prosperitate72. Productia manufacturierä i?i face loc aproape in toate domeniile. In jurul Reghinului aceasta a avut о dezvoltare mai bunä deoarece controlul efectuat de bresle era) din ce ín ce mai sporadic dar mai ales din ce in ce mai ineficient. Nobilii feudali, arenda§i ai domeniului Gurghiu, urmárind sporirea veniturilor lor sínt preocupati íncá de la sfir$itul secolului al XVII-lea ín locul me§tesugurilor nerentabile a unor ramuri de producte bazate pe materiile prime de pe mosiile domeniului. In acest scop au fost ínfiintate intreprinderi manufacturiere §i fabrici ín Gurghiu, unde se aduc maistri slovaci, secui din Ciuc, polonezi, italieni, spe-68. T. Chiorean, N. Lates, Monográfia Gurghiului, Tg. Műre“?, 1971, p. 97—98 69. Beiträge, p. 233. 70. Beiträge, p. 215—216. 71. Zunftgeschichte, p. 303 72. B.D.Z. nr. 60, din 1928.
