Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
150 ME$TE$UGURILE 51 SISTEMUL BRESLELOR 14 Concurenta, dorin^a de dominare a pie^ii i-a determinat pe producätori sä se uneascä intr-o mare fabricä de spirt cu о largä pia^ä de desfacere. In 1895, de exemplu, din Reghin s-а expediat pe pia^a din. Tg. Mure§ 115.900 litri de spirt®3. Distilarea rachiului a fost §i a rämas pe tot parcursul secolului al XIX-lea „mina de aur“ pentru cea din Reghin. Aläturi de spirtoase, producta de vin, devine repede cunoscutä mal ales cä cultivarea vi^ei de vie s-а bucurat de un régim protectionist. La 12 mai 1800, cu ocazia adunärii generale a breslelor din Reghin,. unul dintre „domnii de breaslä“ apreciazä vinul de Reghin denumindu-1 „laudä §i podoabä a mesei”®4. In 1811 sint men^ionate marile recolte de vin otyinute de reghineni in anii 1781, 1783, 1788, 1794, 1802, §i 1806®5. Terenul cultivat cu vi^ä de vie era singurul lot care nu era proprietate comunä §i de aceea se íncerca obfinerea de venituri suplimentare prin economisirea vinului si comercializarea lui. Restül pámíntului era proprietate comunä $i redistribuit intre membrii breslei,. dupä dói, trei sau patru ani, in functie de gradul de fertilitate. Cu timpul, ca urmare a inmultirii populate}, loturile de pámint redistribute au devenit tot mai mici. La aceasta au contribuit unele vinzári din pámintul comun pentru acoperirea unor cheltuieli, a§a cum s-а intimplat ín 1808, cind Reghinul a cumpárat moara de la contele Teleki. Cu timpul, cei care nu au mai primit lot prin redistribuire au fost obligati sä se ocupe numai de me§te§ug sau sä devinä muncitor salariat íntr-o manufacturá. Plutáritul §i comertul cu lemne a fost о altä indeletnicire rentabilä care aducea venituri mari. Initiatorii comertului cu lemne pe Mure§ sint aminti^i prin 1870 ca fiind „angrosi§tii” din Reghin — sat. Plutele comerciantilor dé lemn, ajungeau pe Mure§ pinä la Arad. La 3 iunie 1817, un „angrosist" a plecat cu 45 de plute la Arad, reu^ind ca in ziua de 21 iunie sä se intoarcä deja acasá. Profitul din aceastá „navetä” care s-а fäcut intr-un timp relativ scurt a fost de 4.500 florini®®. Sint amintiti marii comercianti К. Toma, M. Schobel, Wachner §i fiii, care intr-un an i-a adus in pragul falimentului pe negustorii mici de lemne din Reghin-sat. „Au fost aproape total ruinati — serié I. Haltrich, doar unii mai mi$cau pu^in cu mare atentie §i räbdare“®7. Exploatarea pádurilor ín aceastá zonä, este cunoscutä incä din secolul al XVII-lea, cäpätind о mare extindere mai ales dupä anul 1734- Dupä aceastä datä s-au infiintat multe joagäre pentru fasonarea molidului, mai ales pe domeniul feudal Gurghiu, pe piriul Ca$vei, Or§ovei,. 63 64 65 66 67 63. A marosvásárhelyi kereskedelmi és iparkamara jelentés 1895 évben (Dare de' seomá a camerei de comert si industrie pe 1895), Tg. Mures, 1896, p. 269, 272. 64. F. D. Teutsch, op. cit., II, p. 420. 65. Ibidem, p. 421. 66. S.R.W., XXVII, nr. 18, din 2 mai 1920. 67. I. Haltrich, op. cit., p. 301, 306, 323.
