Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
148 ME$TE$UGURILE SI SISTEMUR BREST .ELOR 12 Pentru a se deosebi intrc eie, fiecare breaslä avea cite un semn distinctly care juca rol de „steag de breaslä“ sau „insemn simbolic”. Mäcelarii din Reghin, aveau ca semn distinct un bou cu coarne aurite, pielarii un cal stilizat, cizmarii aveau un cälut cu monede pe el si un om cu picioroange, cojocarii aveau emblemä un urs54 55 56 etc. Cu ocazia revizuirii anuale a gestiunilor si alegerea noilor demnitari ai breslei se fäceau petreceri simbolice. La aceste festivitati fiecare „frätie“ participa in costume traditionale aducind cu ei turca frumos imbräcatä, echipe de dansuri, mäscärici dind acestei intruniri aspect de camaval. Aceste obiceiuri de breaslä s-au pästrat pinä in a H-а jumätate a secolului al XIX-lea-Dupä anul 1800 erese din ce in ce mai mult greutätile ce se ímpotrivesc men^inerii ordinei in breasla invechitä. Breslele incearcä sä se apere prin aplicarea riguroasä a prevederilor statutare, dar fac fa^ä din ce in ce mai greu noilor situatii in special ofensivei manufacturiere. Cu toate eforturile breslelor de a-si pästra situatia, contradicfiile tot mai adinci din sinui lor le släbesc puterea §i fac sä aparä simptomele desträmärii. Contradictiile au devenit tot mai ascutite, mai ales, pe de о parte intre me§terii imbogätiti si cei säraci, pe de altá parte íntre mesteri ?i calfe, care sint impiedicati prin toate mijloacele de a deveni mesteri breslasi. Nici chiar pátrunderea in breasla nu conferea о deplinä egalitate in drepturi. Mesteri! „bätrini“ isi rezervä principalele drepturi de la care erau exclusi mesterii „tineri“35. De aceea acestia dúc о luptä sus^inutä ímpotriva maistrilor „bätrini“ pentru egalitatea ín drepturi. Unii meseriasi „tineri” din Reghin iau unele acrium, ale aprovizionärii si desfacerii pe cont propriu, incercind sä se rupä de conservatorismul breslei. Astfel, ín 1837, meseriasii „tineri“ ai breslei täbäcarilor5e incep sä cumpere si sä vindä piei gata preparate, lucru interzis de bresle. Marfa le-а fost confifscatä dar amenda aplicatä a fost modestä fatä de prevederile statutare. Acest mic incident a evidentiat faptul cä, insäsi conducerea breslei, in care desigur se aflau §i reprezentaniji ai tineretului, a devenit constientä de contradictiile ce zdruncinä breasla, cä, ceea ce au fäcut „tinerii“ täbäcari, vor mai face si al^i breslasi de alte specialitást Täbäcarii nu au putut evita ca negustorii armeni si evrei sä faeä comert cu piei gata preparate. Au crescut, de asemenea, numärul meseriasilor din afara breslei, fostii „cirpaci“ si „incurcä lume". A trebuit toleratä angajarea calfelor, unde acestia au trecut fäcindu-se astfel derogäri de la prevederile statutului de breaslä. Acest inceput de secol nu a fost prea fericit pentru locuitorii Reghinului, nici din alte privinte. Situatiei generale create la nivei de bresle i s-au asociat anii de foamete precum si о serie de incendii care 54. 'Ibidem, p. 301. 55. I. Haltrich., op. cit., p. 300—301. 56. Zunitgeschichte, p. 301.
