Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
132 SZÉKELY ZOLTÁN 4 tia dintre cele douá elemente nu este mereu aceea$i, ci variazá, ín sensul cä, uneori predominá elementele romanice, iar alteori cele slave. Au fost gásite vase tip de origine geto-dacicä ca vase zvelte, fara umeri, decorate cu crestäturi ?i alveole (pl. L/5, 8), care sint cunoscute din cultura Bratei-Ipote§ti-Cindesti- La Säla§uri §i la Poian au mai fost gásite trei vase tot de traditie dacicä, pe care se gäsesc incizate adinc inainte de ardere, cruci, dintre care una se pare cä este chrismon’. Acestea aratä о populate care era cre$tinä sau cuno^tea religia cre^tinä. Aceastä populate n-a putut sä fie alta ín secolul al VI-lea decit autohtonä. In privin^a stabilirii apartenen^ei etnice a purtätorilor culturii ре care о reprezintä a§ezärile mai sus amintite, in afarä de materialul ceramic este foarte importantä ?i forma locuintei. Semibordeiul de forrná dreptunghiularä, cu vaträ pietrar este cunoscut din sec. IV e.n. de la Bezid, nu este specific nici populatiei germanice, nici celei slave. Semibordeiul cu cuptor pietrar a fost folosit de о altä populatie, care a avut aceastä traditie inainte de venirea popoarelor germanice; dupä cuno$tintele noastre actuale originea acestui tip de vaträ trebuie cäutatä in lumea romanicä. Slavii s-au putut a?eza numai dupä anul 568, cind avarii si-au extins stäpinirea lor $i asupra acestor regiuni- In sec. VI—VII, despre pätrunderea lor masivä nu se poate vorbi, din aceastä vreme timpurie sínt atestate numai douä asezäri in partea räsäriteanä a Transilvaniei situate in fata pasului Oituzului (Cernat §i Poian, nivelul I). Este un element slav räsäritean, antii, care venind din räsärit (Moldova), s-а asezat printre populatia localä. In mod masiv s-а asezat in väile Oltului si a Tirnavelor in sec. VII—VIII, un alt element slav, dinspre apus, sclavinii, dovedind о pätrundere mai tirzie cu putin inainte sau dupä präbusirea imperiului avaric. In aceste a§ezäri se poate urmäri foarte dar convietuirea populafiei locale cu elementul slav venit si disparilia lui treptatä, formind insä о nouä culturä care are ca fond elemente daco-romano-bizantine. Pentru secolele IX—X $i ínceputul sec. XI, date importante au furnizat säpäturile executate la Poian §i Cernat. La Poian a$ezarea a avut douá nivele- Nivelul de jós apartine secolelor VI—VII, peste acesta s-а suprapus о altä a$ezare care — pe baza ceramicii de culoare cenusie, ornamentatä cu decor lustruit, de tip Blandiana — se poate incadra in sec. IX—X; (pl. L/14). La Cernat, in mijlocul comunei, in valea piriului Cernat, a fost descoperitä о a§ezare prefeudalä cu bordeie säpate in pämint, cu vaträ pietrar, dintre care unele pe baza ceramicii gäsite ín ele sint datate ín sec. VIII. Peste un bordei din sec. VIII s-а suprapus un alt bordei cu douá vetre pietrar in coll (pl. XLVI) care — tot pe baza ceramicii gásite in ea — se poate data ín sec. X — ínceputul sec. al XI-lea, (pl. XLVII/2—3, 4, 5, 6, 8)- Matériáiul ceramic diferä 5 6 5. Idem, ín Dacia N.S., XV, 1971, p. 353—358. 6. Idem, Conferinte internationale, 1971, A. Szeged, 128.
