Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
7 Cercetäri arheologice !a Porumbenii Mici 127 in stratui de culturá, amestecate cu fragmentele de vase provenite din alte culturi, deoarece platóul a fost mult timp arat ?i numai ín ultimul limp a fost folosit ca fmeatä. Destinatia acestor suprafete de pietre deocamdatä, nu este lämuritä; pot fi podele de locum^e, deocamdatä nu sint cunoscute analogii pentru ele. Suprafafa de piaira descoperitä la , Cetate“, in a$ezarea de la Moresti este datatü in sec. XV—XII. Pentru incadrarea cronologicä a a$ezärii de dupä sec. IV ne servim numai de materialul ceramic, care reprezintä diferite tipuri de vase, dar in msjoritate sint de tip oalä-borcan. Vasele fäcute din pastä finä, arsä cenu?iu, cu fund plat, decorate pe corp cu linii in val, precum si cele cu decor siampilat, sint cunoscute din cimitirul de la Bandul de Cimpie3. Fragmentul de vas cu gítul umflat (pl. XXVIII 15) este cunoscut tot din cimitirul de la Bandul de Cimpie (M. nr. CXXIX)- Celelalte vase, cu margine räsfrintä in afarä, iar pe umär decorate cu linii paralele incizate sau färä decor, au analogii cu vasele epocii prefeudale descoperite in asezarea de la Moresti.4 Un fragment de margine dintr-un vas cu buza räsfrintä in afarä, decorat pe umär cu linii distantate, este cunoscut tot de la Moresti (pl. XXV/6)5. Un fragment dintr-un vas-canä preväzut cu teavä de scurgere, descoperit in anul 19386, reprezintä tipul de vas cunoscut din asezarea de la Moresti, caracteristic populációi gepidice7- Uneltele de lucru sint reprezentate prin cu^iteje de fier, prisnele de lut, ?i moara rotativä. Cutitele sint destul de mari (8-10-14 cm). Acest tip de cutit, cu spinarea dreaptä este cunoscut din asezarea de la Moresti8, si din cimitirul de la Bandul de Cimpie (LXXXV.l.M.). In afarä de douä virfuri de sägeti din fier, preväzute cu tub de inmänusare, nu au fost gäsite alte arme. Acestea au analogii cu virful de sägeatä gäsit in cimitirul de la Bandul de Cimpie (M.LXV. 4—5, fig. 48/4—5) Fusaiolele cu suprafata slefuitä sínt cunoscute tot din cimitirul de la Bandul de Cimpie (M.LXXXV.l) si din asezarea de la Moresti-9. Asezarea ultima de pe platóul „Dealului Galath“, pe baza materialuiui ceramic si a celorlalte obiecte descoperite, se poate data in epoca prefeudalä, in sec, VI—VII. K. Horedt considerä pe gepizi purtätorii acestei culturi, care au fortificat acest platou intr-o perioadä destul de tírzie a dominafiei lor in Transilvania.10 La „Galath“ s-а dovedit cä va-3. St. Kovács, A mezöbándi ásatások (Säpäturile de la Bandul de Cimpie) Dolg. IV. 1913, Cluj, fig. 62/2, 5, 8; fig. 74'2, 7—9, 12. 4. K. Horedt, Moresti, 1979, fig. 59, 60. 5. Ibidem, fig. 64/4. 6. Idem, Siedlung, Burg und Stadt, Deutsche Akademie der Wissenschaften zu Berlin Schriften der Sektion für von und Frühgeschichte, Band, 25, fig. 5/a. 7. Idem, Moresti, fig. 63/10. 8. Idem, Moresti, fig. 58/12. 9. Idem, op. eit., fig. 50H2—14. 10. Idem, Eine neundeckte Gepidenfestung im Koknltal, Neuer Weg, nr. 2652, p. 4; Siedlung Burg un Stadt, p. 134, 136.
