Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
Cercetäri arheologice !a Porumbenii Mici 1215 15 Platóul se leagä in partea de sud cu masivul muntos, printr-o fisie ingustä, un git intärit de douä san^uri late de 7 m §i adinci de 1 m. Ä- cestea douä au fost sectionate de santurile nr. 15 si 16, care n-au adus incä nici un indiciu pentru incadrarea lor cronologicä (pl. XL)Säpätura din anul 1959. Cercetärile s-au continuat pe amindouä laturile, §anj;ul de apärare din mijlocul platoului si pe panta lui esticä, executíndu-se mai multe sectiuni (S. 17—24) §i casete. ln 1958 au fost atinse pe marginea de vest a platoului, in pántul nr. 12 mai multe pavaje de pietre de riu (pl. XXIII/6—7) din care a fost dezvelitä in intregime о suprafata patrui ater ä de 5 x 5 m (pl. XLI)Santul nr. 17 a fost trasat in spatele valului din mijlocul platoului, in direc^ia nord-sud (8 m lungime). Spre vest s-а deschis о casetä pentru dezvelirea unei locuinte; resturile de chiripici zäceau la 0,20 m, pe о suprafatä de 4 x 4 m. (pl. XLII). ln locuintä s-au gäsit fragmente ceramice cenusii din vase lucrate la roata rapidä (pl. XXXIII 1—7); douä virfuri de sägeatä din fier (pl. XXXIV/7—8). Sub locuintä, la 0,65 m s-а gäsit о brätarä de bronz, care ar putea apartine epocii bronzuluipántul nr. 18. Pe panta de sud а §апрл!ш din mijlocul platoului s-а gäsit о suprafatä de 5 x 9,5 m- Sub humus a fost un strat de culturá gros de 0,4 m — 1,05 m, in care s-au gäsit fragmente ceramice preíeudale. Santul nr. 19, suprafatä deschisä pe panta sudicá a platoului (5 x 10 m), in spatele valului interior. Sub humus, la 0,35 m adincime s-au gäsit fragmente de vase cenusii, unele fiind omamentate cu linii in val si о perlä de sticlä octogonalä (pl. XXXIV/13). Sub acest nivei prefeudal, pina la 0,70 m adincime, s-а atins stratui de culturä roman in care s-au gäsit fragmente ceramice romane. Santurile nr. 20—20/a au fost deschise pe panta sudicä a valului exterior din mijlocul platoului si orientate nord-sud. Lungi de 10—12 m si late de 2 m). S-au gäsit fragmente ceramice cenusii prefeudale §i un fragment dintr-o ri§nitä. Santul nr- 21. Este о suprafatä (de 6 x 12 m) deschisä lingä §anful nr. 3. Sub humus s-а atins stratui de culturä roman in care s-au gäsit fragmente ceramice dintr-un vas mare de provizij, ornamentat cu linii in val, о sulä de bronz si un cutit din fier (pl. XXXIV/1—2). Santurile nr. 22 si 23 au fost deschise tot pe panta esticä a platoului, in spatele valului de pe panta de est a platoului, orientate nordsud. S-а gäsit ceramicä cenusie lucratä la roatä. Un fragment decorat cu motive lustruite in re(ea. pántul nr- 24 a fost executat pe marginea de est a platoului, intre cele douä santuri de apärare. Astfel, s-а putut stabili cä limita dinspre est si vest a santului si a valului din mijlocul platoului se aflä pe pantä la 10 m, distanfä de sanp.il de apärare inconjurätor platoului. In pämint.ul de umpluturä al acestui din urmä $an( de apärare. s-а gäsit un fragment ceramic negru, §tampilat, caracteristic sec. VI—VII.
