Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

3

Cercetári arheologice la Porumbenii Mici

123

bonizate, саге reapar la trei metri adincime- Acestea sínt resturi ale unei fortificatii de lemn.

Resturile prefeudale mentionate mai sus apartin unui nivel de locuire situat peste umplutura §antului, argument categoric pentru datarea ulterioarä a §antului de apärare in raport cu a$ezarea prefeudalä. Marginea de sus a platoului a fost sectionatä de C II( lung de 35 m $i lat de 1 m, pl. XXXI). Sub humus s-а dat de stratui de pämint negru gros de 0,40—0,80 m sub care se afla depanerea de pietri?, nisip si lut. Sub depunerea de pämint negru, la marginea platoului la 0, 45 m adincime, s-а dezvelit о platformé de pietre de riu, de märimea pumnului (7,5 x 8 m), pl. XXII/5, la care erau fragmente ceramice cenusii lucrate la roatä §i un cujitas de fier. Pe panta de est a platoului s-а deschis о a treia sectiune (lungä de 45 m si lata de 1 m), din care s-au deschis douä casete. Intr-una din acestea (nr. 2), s-а descoperit о alté suprafa^ä din pietre de riu. Sub aceasta s-au gäsit resturile unei locuintc románé, arsé, de forrná dreptunghiularä (5X4 m), cu pereti din nuiele lipite cu lut (pl. XXXII). In interiorul locuintei s-au gásit fragmente de vase Krausengefässe (pl. XXV/1, 5), búza unui mojar roman si un cutit de fier. Tot in acest loc, in santul trasat in 1954, s-а gásit un denar de argint al impäratului Vespasian (Coh. pl. XXX/8). Sub humus, in stratui de culturä, intre 0,30—0,60 m s-au gäsit fragmente de vase románé arse cärämiziu, impreunä cu fragmente ceramice arse cenu$iu, forme cu buza räsfrintä in afarä sau ingrosatä, unele decorate pe umár cu benzi de linii incizate (pl- XXV/2-3, 6), printre acestea si un fragment de vas cu decor §tampilat (pl. XXV/4). In sáncul nr. 3, la vest de locuin(ele cercetate s-а gäsit la 0,30 m adincime, un inel de argint, din care lipse$te un fragment, cu о piaträ galbenä (pl. XXV/7).

Paralel cu santul III si la 15 m nord de acesta s-а deschis sectiunea nr. 4 (lungä de 10 m, laté de 1 m) in care s-а gäsit о vaträ circularä pe podea de pietre mid (pl. XXIV/2); lingä aceasta, la 0,50 m adincime s-a gäsit un inel de aur a cärui piaträ s-а pierdut, decorat cu douä triunghiuri de granulatii- Dimensiuni: diam. 1,6 cm, lät. 0,4-0,6 cm, grosimea 0,1 cm (pl. XXV/8).

Prin pozitia ei stratigraficä, locuinta cu podeaua de pietre este ulterioarä locuintei romane; aceleiasi perioade ii apartin vatra rotundä din S. 4 si cele douä inele.

Säpäturile din anul 1958. S-au fäcut 12 sectiuni care au fost numerotate in continuare.

Santul 5. pántul si valul din mijlocul asezárii au fost täiate pornind de la cota 764, de о sectiune lungä de 1,55 X 2 m. Cea mai veche locuire apartine culturii Wietenberg, ale cáréi resturi formeazä pe fundul ?antului de apärare un strat brun, gros de 0,40-0,50 m- Peste aceasta este depunera in situ romanä, in care s-а descoperit un complex de locuire cu podea din pietre de riu si mult chirpici (pl. XXH’5). In locuintä s-au gäsit fragmente ceramice lucrate la roatä rapidé, arse cenu?iu §i ro?u, de facturä provinciáié romanä. Printre pietre s-а gäsit si о monedä ma-