Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
104 t P. Georoceanu, M. Bläjan, M. Georoceanu. C. Lisovschi 14 Existenta unui procent relativ mare a resturilor osoase de mistret in raport cu resturile osoase ale celorlalte animale sälbatice, se datoreazä suprafe(ei intinse a pädurilor de fag ?i stejar, care acopereau culmile deluroase ale Mamutului, coborind pe pantele räsäritene pinä in hotarul vestic al a§ezärii urbane de la Apulum. Bogát in jir $i ghindä — hrana de bazä a mistretilor — desi§ul pädurilor oferea adäpost §i hranä animalelor sälbatice. Resturi de faunä sälbaticä au fost descoperite §i in asezärile de la Micäsasa-7 §i Tirnävioara (eite 7 fragmente)27 28 $i in castrul de la Bologa (311 fragmente)29. Aläturi de cerb si mistret sint identificate §i alte spécii de animale ca ursul, zimbrul si iepurele. Päsärile sälbatice sint reprezentate prin resturile osoase a trei indivizi din specia Anser anser. Caracterele morfologice ale celor trei oase argumenteazä existenta unor gi?te cu talia mare ?i conformalia corporalä masivä. Prezenta indivizilor din aceastä specie in gospodäriile de la marginea vesticä a ora^ului Alba Iulia — Apulum (fintina nr. 3) se explicä prin existenta a numeroase mlastini si bälti cu vegetatia acvaticä in lunca Ampoiului si Muresului sau pe terasele din vecinätatea asezärii antice. Vizibile pinä in anii din urmä, chiar ?i in hotarul nordic al municipiului Alba Iulia, locurile inmlä?tinate erau populate cu numeroase päsäri acvatice (rate, gi?te, berze etc.). Cercetarea sumarä a complexelor arheologice de la Alba Iulia a scos la ivealä un numär mare de materiale faunistice, care eprezintä doar о parte infimä din cantitatea de resturi osoase existente in locuinte, gropi menajere si in stratui de culturä din aceastä parte a ora?ului roman. Prin studiul acestei fauné se constatä cä speciile cele mai numeroase erau reprezenate de bovine, ovine si suine. Procentajul ridicat al acestor animale ilustreazä existenta unui §eptel bogát si preocuparea constantä a locuitorilor gospodäriilor din vecinätatea ora§ului Apulum pentru cresterea §i inmultirea animalelor. Parte integrantä a agriculturii prospere, care furniza furajele necesare intretinerii animalelor, in special a suinelor §i päsärilor de curte dependente de hrana cerealierä, aceastä ocupatie asigura nevoile agriculturii si industriei casnice cu materii prime si mijloace de transport. Cre§terea animalelor era favorizatä de existenta pä§unilor §i a numeroase surse de apä in lunca §i pe terasele Ampoiului si Muresului sau pe pantele domoale ale culmilor deluroase care flancheazä cursui celor douä riuri. 27. Marisia, VIII, 1978, p. 66—67. 28. Marisia, X, 1980, p. 72 si 76. 29. ActaMP, III, 1979, p. 427, 441—446.
