Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
63 IOAN AUREL POP 2 ín comitatui Hunedoara2. In acela?i comitat este atestat in 1508 cneazul Puzdradam (Pwzdradaan kenesius), din satui Petros (Pethrocz3 4). In anui 1531, ín districtul Ha^eg, este amintit cneazul Modsu (Moise) (Moysu kenezius), iar in comitatui Turda, la Zau de Cimpie (Zaah), tot in 1531, sint consemnati cnezii Petru, loan ?i Toader (Petrus, loannes, Thoaderf altii apar in Banat, Zarand, Bihor etc. Existä apói zone din Transilvania, cum este Tara Hategului, in care aproape toatä nobilimea localä este de origine cnezialä romäneascä, sträinii fiind cél mai adesea excludi ?i contracarati in mcercärdle lor de imixtiune5 6. Astfel, ín anul 1519(i, nobiliá din Livadia (Lywad) se numeau Stanciu, Lup?a, larul, Costea, Dan, Vlad, Toader, Nan, Stan, Buia, Iuga, Munte, ßteful, Danciu, Vilsan, Stoica ?.a. Cei din Ши Bärbat (Barbatthwyze) se chemau Radul, Danciul, Barbu, Cindea ?.a. La Bäie?ti (Bayesd) nobilii i?i ziceau Vlad, Borcea, Lup?a, Halmagiu, $erb la Riu Alb (Feyerwyz) — Dacul sau Standul, la Coroie?ti (Karulyosd) — Torna ?.a. La Zeicani (Zeykan) träiau nobiliá Mihai, Roman ?i Hie?, la Undue (Onchokffalwa) Cindea, la Silva? Zylwas) Ilie?, Stanciu, Nan, la Ponor (Ponor) lanul, loan, Peetrul, Standul, Vilsan ?.a. Nobilii Oprea, Stoica, Ian, Bunea, Vilcul, Vlad träiau la Mäte?ti (Macesd), iar la Paro?i (Paros) locuiau Mihul, Ian, Toader, Torna, Cindea, Stan, Dan, Iva?cu, Mihai, Oanä, Jitian ?.a. Nobilii din Galati (Galacz) se numeau láncul, Mihai, Mihul, iar cei din Sála? (Zalaspathaka) Cindea, láncul, Pavel, lan, Ilie?, Stoica, Vladul, Boldea ?.a. La Riu Alb mal apar Nan, Hälmagiu, Badea (Bagya) ?i Stoica (intre altii). Toate aceste nume ?i altele (cum e oazul familiilor Cindea si Cíndre? din Riu de Mori, Mu?ina din Densu? ?i Rächitova; Arca din Densu?, More — adicä Ficior7 — din Ciula, aläturi de multe incä) indi-cä dar originea romäneascä cnezialä a purtätorilor lor, devenáti nobili in veacul XV ?i la ínoeputuíl veacului al XVI-lea. Este, de asemenea, interesant de ?tiut ce s-а intimplat cu cneziá —• preoti. Au fost ei ou totii redu?i la situatia de supu?i pe m*o?iile nobililor? E drept cä aceastä degradare pinä la situatia de iobag au urmat-o in general, preotiá ortodoc?i din Transilvania. Dar pentru secoiele XIVXV avem dovezi certe despre existenta ín fara Hategului a cnezilor preoti (sacerdotes kenezii) stäpinitori de pämint8, la Ostrov, Riu Bärbat, 2 Csánki D., Magyarország történelmi jöldrajza a Hunyadiak korában, vol. V, Budapesta, 1913, p. 72. 3 Arh. Nat. Maghiare, Budapesta, Dl. 30514. 4 Kemény J., Diplomatarium Transiívanicum Supplementum, vol. VI, p. 175— 176 (vol. manuseris se aflá la Biblioteca Academiei R.S.R., Cluj-Napoca, cota provizorie A. 123). 5 loan A. Pop, Incercári de imixtiune in fara Hapegului in veacul al XV-lea, in AHA Cluj-Napoca, 1982, XXV (sub tipar), 6 Arh. Nat- Maghiare, Budapesta, DL 30551. 7 More ínseamná íecior, ficior (román fiú, legény; rumänischer Junge). Veri ,4 magyar nyely történeti-etimológiai szótára, vol. II, Budapesta, 1970, p. 956—957. 8 A.A. Rusu, Preopii románt ortodocpi din districtul Hapegului In secolul al XV-lca, in Mitropolia Banattdui, 1982, nr 10—12, p. 641—653.
