Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

I. Arheologie

46

ISTVÁN FERENCZI

14

ris(cus), iar brazil de vest (sä ziicem, cu oarecare incorectitudine: Arge? ul „adevärat“) pe acéla de Ordessós. Independent de aceastä constatare, consulted härtile topográf ice din anii 1855—1857 ?i cele din 1900, N. Gostar a putut deduce cä Arge?ul a avut о albie mai veche la vest decit cea actualä, sesizabilä incä in direptui localitafii Crivät (la aproximativ 20 km depärtare de Dimäre), iar in matca actualä a Arge?ului putea curge Dimbovi(a, care, deci se värsa nemijlocdt in Dunäre in apropierea óraiul ui Olteni^a. (Este remarcabil, de altfei, cä ?i astäzi mai existä un curs de apä, numit „Arge§elul“, situat la vest de gura actualä a Arge?ului)..

Pentm a nu ocoli adevärul, trebuie sä men(ionäm cä in legäturä cu identificarea hidronimului actual Arge? s-au purtat multe discufü. Conform cuno?tintelor noastre actuate, Wolfgang Bethlen, un cronicar transilvänean de seamä al seoolului al XVIII-lea, a fost acéla care, färä nici о pregätire lingvisticä, atras numai ?i numai de similitudinea dintre numele de ’Ap-fáSaua ?i acéla de Arge?, a lansat primul ipoteza conform cäreia ar exista о legäturä geneticä intre toponimul antic ?i hidronimul modem35 36.

Luarea de pozitie a lui C. Männert am amintit-o. pentru K. Miller, Máris(us) este insä identic cu Argisch, Ardzis37. Se ?tie insä cä Arge?ul a fost socotit de unii oameni de ?tiintä identic cu Ordessós al lui Herodot (IV, 48). Cu toate cä textul „pärintelui istoriei“ nu este destul de explicit, identificarea lui Ordessós cu hidronimul actual Arge? nu pare a fi de loc convingätoare. Al. Philippide, examinind din nou pasajul in cauzä38, ajunge la aser(iunea cä Herodot ori era räu informat, ori nu a ínteles índeajuns informabile pe care le-а prirnit despre hidrografia Seitiei. De aceea s-а putut in?ela in privin(a numelor.

Cu pu(in mai tirziu, Vasile Párvan propunea ?i el ipoteza situärii Argedavei „ ... undeva pe riul al cärui nume seamänä, Arge?ul, Arg-esis, Arge-dava..insdstind asupra necesitäfii ca Burebdsta sá-?i fi avut re? edint a ,, . . . in sudul sau in sud-vestul Carpa{ilor . ..“, in apropierea Dunärii, pentru a putea cit mai repede sä intervinä cu forte directe in marile evenimente ce se desfä?urau in lumea romanä. De fapt, ideea despre caracterul ‘antic al numeiui actual al riului Arge? sub forma reconsitituitá *Argesis, Párvan о argumentase citiva and mad inainte, pe baza unui material lingvistic comparativ — in aparentä foarte convingätor — , considerind forma OpBeooó? transmisä de Herodot (IV, 48) drept о deformare sub obsesia toponimelor cariene ín — ooó?39.

35 Sur la résidence du roi dace Burebista, in Analele ftiinpificc ale Universitäpii „Al. I. Cuza“ din lapi, serie nouä. secfiunea Ш-а, Istorie, XVI, 1970 fasd 1, p. 62, nota 31.

36 História de rebus Transilvanicis, Tomus quintus, nunc primum e manuscriptum edictus, Cibinii, 1789, p. 472 „. . . Argidava que Arges [П videri potest in finibus Valachiae ...“

37 Op. cit., p. 596, 597.

38 Originea románilor [!], vol. I, I,a?i, 1923, p. 722—723.

37 Considerapiuni asupra unor nume de riuri daco-scitice, in ARMSI, seria III, tómul I, memoriul 1, p. 2—16; idem, Getica, 42, 81, 177, 218, 235, idem; Dacia p. 82.