Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
IV. Note – patrimoniu
480 ZSIGMOND IRMA 4 ticii de editare a familiei Manutius. Fondatorul bibliateeii a cunoscut асti vitatea acestei edituri, cumpärind ?i un catalog al aldinelor: Serie dell’edizioni aldine per ordine cronologico ed alfabetico. Terzia edizione. In Venetia, Nello Stamperia Curti et Giacomo, 1791. Mai purine aldine sínt in cele douä biblioteoi .jcolarc respectiv colegiul reformat (2 ex.) si Colegiul Unitarian din Cristuru Secuiesc (1 ex.) In ultimii ani biblioteca noasträ a achizitionat prin anticaniat incä trei aldine. Fondul Teleki-Bolvai pästreazä 25 de aldine apärute ín 28 de volume. Studiind tematica acestor lucrari, constatam cä ele cuprind: nouä ooere filologice, $ase de retoricä, oatru de medicina, trei de filozofie, douä cärfi religioase si una de geografie. In ceea ce priveste limba lor. opt sínt tipärite in limba greacä, sasesprezece in latinä, iar una paralel in greacä ?i latina. Fondul Teleki contine nouäsprezeee aldine, intre care sínt douä incunabule: о colecfie de opere ale misticilor platonici alexandrini, traduse si comenta.te de Mamilius Fiscimis: .Iamblichus De Mysteria Aegyptiorum, Chaldaeorum, Assyriorum... 1407. Celálalt incunabul contine sensorii e filozofilor si oratorilor greei, tinärit ín limba greacä. Epistolae diversorum, philosophorum, oratorum, rhetorum,. Pars I—IJ. 1490, in folio. Volumul Vita, et Fabella Aesopi cum, interpretatione latiné... tipädt ín 1505 in folio nrezintä о tipornafizare variatä, si printr-o confruntare ou un alt exemplar'* märturiseste despre activitatea tinarnitelor lui Aldus. О parte dip text este tinärit naralel pe douä fon : о foaie in latinä, una in greacä. Fresuipunem cä cele douä texte au fost tipärite separat, probaibii naralel pe douä tiparnite. fant dovedit si prin d'ferenta calitätii hirtiei. Confruntfnd cu exemolarul deseris5 observäm diferenfe insemnate in componenta blocului cärtii, gruparea foilor este neuniformä. Aldinele aflate in fondul Teleld s'nt näs+mte ín '•■'■are bunä. eon tin notui“ ir-^mnnari. ^el Síelt, fond mare ail bibii/Tte-ü. Pontul Bolvai a dettnnt do”ä aldine. am bele prezintä caracteristicile bibliotecilor -colare de enoeä: sínt uzate. au multe note de lector si multi definätori anteriori. In scolile din Transilvania era obiceiul, ca elevii care au terminat scoala respectivä, dupä intoarcerea de la studii OOntiriUiplt« Я T)я Tn Ulici dint/re iC^l° rVria яМгпа олегя a TWihi^/vnil'u,i Avius, intitulatä Noctes Atticae, lecturä favorizatá de contemporanti lui Aldus. Cealaltä este opera apolopului orestin. Lucius Caelius Jactantius Firmia'Р'ЧЯ TTIUlf*0 ТляртГ'П^'Н <~1’ rpiMlti rdfo ЯГП n^usit sä identificäm ne Ротатор ГЬп<’^т1,1<з P^triniu — Christian Raumgarten, care a träit in Bistrita in seoolul al XVI-lea '"cea ce inseamnä cä aceastä aldinä era in Transylvania in sec. al XVI-lea)6. si Johann Áréit, primatui orasului Bistrita la inceputul secolului al XVITI-lea7. In fondul de carte, care provine din főstül gimnaziu din Cristuru Secuiesc se aflä о aldinä, cäreia ii lipsesc primele $i ultimele file, adicä da-5 Ibidem, 6 Transch, J. Schrift.Steller-Lexicon, Kronstadt, 1871, В. III, p. 68—71. 7 Spielmann Mihály, Funcfionari ai Transilvaniei intre anti 1690—1790, (ms)
