Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

IV. Note – patrimoniu

3 О TIPARITURA BLAJEANA 453 cel mai important. Insä cele sense de el au devenit un bun comun $i pen­­tru biserica apusului, operele sale fiind traduse, citate, se fac dese referiri la el In lucrárile teologice, ín disputele catolice in tot timpul evului mediu incepínd cu secolul al 13-lea.12 Ba chiar mai múlt, pe pagina de titlu a edi^iei din Blaj figureazä urmátoarea inf orma tie „Ex editione Veneta et Parisiensi“. Acest lucru explicä dar $i faptul pentru care editarea lucrärii nu a fost impiedicatä de cätre cenzurä, din conträ: era consideratä ;— eredem — ca un act pozitív ín vederea integrárii teologiei greco-catolice cu cultura apuseanä. In acest secol, al 18-lea, opera lui loan din Damasc a apärut la Paris ín 1712 íntr-o editie criticä sub íngrijirea lui Michel Le Quáen in folio ín 2 volume13 $i íntr-o editie asemánátoare la Venetia ín 1748.14 Sintem de párere cä acestea, sau reeditárile lor au servit drept bazá pentru tipáritura din Blaj. Joannes Damascenus este totodatá considerat canonizatorul litur­­ghiei ortodoxé, preluatá modificat $i de biserica de rit grecesc. De aceea ín toate clasele se invatá Cantum Ambrosiano-Damascenum, nu numai la Blaj, ci §i la Muncaci (Mukacevo) unde functioneazá un gdmnaziu ase­­mänätor $i modul lui de organizare a fost adoptatá in parte si ín Transil­­vania15. De$i nu existau la data editärii (1763) la Blaj incá clase superioare ín care sä ínvete filosofie $i teologie sistematicá, eforia ?colii din Blaj incá clase superioare ín care sä ínvete filosofie §i teologie sistematicá, eforia ?colii din Blaj deja s-а gíndit la necesitátile viitoarelor clase de rhetorica ?i poética, prin punerea ín circulatie a operei de mai sus. Cá este a?a, ne atestá lucrarea lui N. Albu despre tnvátámmtul románesc din Tran­­silvania pinä la 1800, ín care spune cá „din ea (adicá din Opera philoso­phica et theologica n.n.) se préda la 1772 elevilor din seminarul regese al Sf. Treimi“16. 2. Volumului I. al lucrärii — ín cazul exempla-rului nostru — ii este atasat un coligat interesant. Forma ín care este intercalat ín lucrarea lui I. Damaschin, diferá de cea obi$nuitá la coligate, adicá a$ezat inaintea sau dupá altá tipáriturá. In cazul de fatá coligatul este a?ezat íntre fila a* (foaia de titlu) $i a2 a lucrärii lui loan Damaschin. Titlul ei este: THESES / / EX UNIVERSA/ / PHILOSOPHIA// AD / / MENTEM / /' DOCTORIS MARIANO-SUBTILIS / / JOANNIS DUN-SCOTI, / !' QUAS / / IN VENERABILI CONVENTU// UDVARHE-Kirchliches Handlexikon. Ein Nachschlage buch über da.s Gesamtgebiet den Theologie und ihrer HilfwUsenschaften. Herausgegeben von prof. Michael Buch­­berger, Band I., Wien, 1912, p. 123—24. 13 Brunet, J.C., Manual du libraire et de Tamateur de livres, vol. I„ Paris, 1810, p. 513. u Kirchliches' Handlexikon, B.I., p. 124. 15 Mészáros István, Az iskolailgy története Magyarországon 99б—1777 között (Istoria invátámlntului din Ungaria intre anii 996—1777.), Budapesta, 1981, p. 304 — 305. “ Albu, N.. op. ctt.. p. 316.

Next

/
Oldalképek
Tartalom