Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
422 AURELIA DIACONESCU 6 шипа Bistra Mure§ului, nepoti ai oläritei Savina Olari din Deda (Pu?ca$ Iosif — 63 de ani, Ghidiu Alexandru — 73 ani). Oläritul pe Valea superioarä a Mure$ului s-а stins ín jurul anulud 1940. Cercetärile din anul 1955 identified 2 olari ín comuna Pietri? §i 4 olari ín comuna Deda cu totii apartinind familiei Olari. Faptul cä ocupatia oláritului din aceastä zoná nu a fost cuprinsä in nici un act oficial (cercetärile de arhivä ?i bibliotecá nu aduc nici о ццformatie), denotä caracterul casnic al ocupatiei, precum $i aria restrinsä de desfacere a produselor. In genere aceste produse sínt cunoscute sub numele de ,,va-;e de Deda“. О caracteristicä importantä a vaselor in suluri de lut care conferä caracterul casnic al ocupatiei, este faptul cä in majoritatea lor erau confectionate de cätre femei, caracteristicä generalä a ceramicii lucrate cu mina. J. Lips aminte^te intre meseriile sfcrävechi, cea de producere a oalelor de lut, ocupatie „näscocitä de femei“, ca ramurä mai tinärä a impleti tului15.. In Jugoslavia ceramica lucratä cu mina este cunoseutä sub numele de „ceramicä femininä“ deoarece se lucra de cätre femei, iar arderea se fácea pe vatra din casä. S-au lucrat un fel de strächini de copt piinea $i vase grele, groase de 3—5 cm, identice cu cele preistorice gäsite in statiunea Vinca. Poate fi sesizatä1 incä о similitudine cu vasele noastre in privinfa áriéi de desfacere. Ceramica (äräneascä jugoslavä se schimba pentru grlu in satele apropiate, era folositä exclusiv pe vatra liberä, dispärind paralei cu disparitia unor asemenea vetre din casä1,0. Tlnlnd cont de о informatie culeasä din revista Etnographia editatä la Eiudapesta, in legäturä cu prezenta pe teritoriul Bulgariei a unor vase de forma cätuielor dacice, care mai sint íntrebuintate -?i azi la prepararea pläcintelor, am putea trage concluzia cä prin prezenta acestui tip de vase lucrate cu mina pe teritoriul Bulgariei, Jugoslaviei (Macedonia) §i Romäniei, eie s-ar suprapune pe vechea arie de locuire a tracilor, iar perpetuarea traditiei din acea epocä pinä in zilele noastre marcheazä continuitatea. Pe aceastä idee meritä consemnatä afirmatia din presa vremii, ca ecou al expozitiei de artä popularä románeascä itineratä in Germania ?i Italia de cätre Aurel Filimon, expozitie ce continea ?i cele 55 de vase ini suluri de lut: „Speciali$ti atit in domeniul arheologic cit §i etnografic au rämas surprin?i de identitatea de forme $i de motive a obiectelor de azi ?i a lucrurilor rämase din epoca preistoricä in regiunea tracicä. In felul acesta au ajuns ei in$i$i la concluzia unei continuitäti culturale indubitabile in regiunea carpato-dunäreanä“17. 15 J. Lips, op. cit., p. 182. 16 Catalog de ceramica Gricearstvoto vo Makedonia — Etnolojski muzei, Scoplie, 1967. 17 Ion Hurdubetiu, Constatäri fi sugestii in legäturä cu expozifia noasträ etnograficä in Germania — decupaj de articole din ziar neidentificat, provenit din arhiva famiiiei Filimon.
