Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
SISTEME DE PÄSTORIT IN ZONA MUNJILOR CÄLIMANI VALÉR POP Murcii Cälimani, aläturi de muntii Rodnei, constitute cele mai mari zone de pástorit din Carpali Orientali §i, de altfel, printre cele mai mari din tarä, pe lingä zona Vrancei, zona Tara Birsei, Fägära$ul §i Apusenii, motiv pentru care ne-am ínvrednicit a cerceta unele aspecte ale pästoritului din aceastä zona, íncercind sä prezentäm specificul local, evolutia ocupatiei in timp $i locul ce l-а ocupat din totdeauna in viata populatiei románesti din jurul Muntilor Cälimani. Dezvoltarea pästoritului in Muntii Cälimani s-а datorat a^ezärii sale geografice intre numeroasele depresiuni de pe Muresul Superior, zona colinarä a bazinului Transilvaniei, accesibilitatea muntilor prin culmi domoale ?i ospitaliere si existenta vegetatiei suculente, mai ales pe versantele sudice §i sud-estice cu mai multä cäldurä ?i luminä: Bradul Ciont, Cica, Voivodeasa, Dealul Lat, Fata Boilor, $esul Bucini§ului, Drägusul, Drägoiasa, 5л.1 Versantul nordic este foarte putin prielnic pästoritului fiind plm de grohotisuri ín pantä. Aceste conditii au permis locuitorilor din numeroasele localitäti din jurul Cálimanilor $i chiar din localitätile mai indepärtate sä asigure pä^unatul turmelor de oi, a cirezilor de vite $i a hergheliilor de cai2. Pästoritul in viata economicä a zonei Muntilor Cälimani a reprezentat din totdeauna nu doar о ramurä complementarä a agriculturii, ci о componentä inseparabilä a acesteia prin cresterea unui numär redus de animale (oi, capre, porci, cai, bovine), pentru nevoile legate de culturile agricole (gunoiere, tractare de atelaje, prelucrarea terenului pentru culturä, pädurit etc.), precum $i pentru rezolvarea unor nevoi gospodäre^ti (alimentatie, vestimentatie), producta dobinditä fiind consumatä in ca drul inchis al gospodäriei, familiei sau obstii, iar desfacerea unor produse pe piatä fäcindu-se la nivel redus pentru acoperirea altor trebuinte gospodäresti. Proprietari cu türme numeroase de oi au fost $i mai sint foar-1 Laurian Somesan, Vieafa pastorali in Munfii Cälimani, Buletinul societäiii regale románé de geografie, Tómul LII, Bucure$ti, 1934, p. 292. 2 Satele care aveau pä?uni in Muntii Cälimani, cele care inchiriau pä$uni pentru várat: Bilbor, Valea Toplitei, Cälimänelul, Stinceni, Lunca Bradului, Rästolita, Bistra Mure$ului, Deda, Filea, Pietri?, Idicelul de Sus, de Jos, Vätava, Dumbrava, Ripa de Jos, Ru?ii Munti, Aluni?, Monor, Gledin, Ardan, §ieut, Sintipana, Birla, Mariséi, Budacul de Sus, Ragla, Rusu Birgäului, Josenii Birgäului, Mijlocenii Birgäului, Susenii Birgäului, Bistrita Birgäului, Prundul Birgäului, Tiha Birgäului, Muresenii Birgäului.
