Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
38 ISTVÁN FERENCZI 6 Dar cele arätate mai sus cu caracter de geografie fizicä, respectiv de hidrografie reprezintä doar о singurä laturä a chestiunii. Nu trebuie scäpat din vedere nici faptul ca íntregul curs inferior ól Mure?uiui íntre Déva ?i Pecica a fost intärit cu a$ezári fortificate care se tin lant pe ambele maluri ale riudui, dar mai ales pe maiul drept (cél nardic). In aproplerea cursului Mure^ului sínt amplasate ín aval: Deva — ,,Piaira Cozia“11, Déva — „Dealul Cetätii“12, Bretea Mure$anä — „Magúra”13, Címpuri Surduc — „Cetäjeaua“ ?i „Mänästirea“14, (toate ín jud. Hunedoara), Sávúéin — „Dealul Cetä(ii“15, Värädia pe Mure?16 ?i Pecica — „pántul Maré“17. Cu a:te cuvinte dinspre vest cel mai lesnicios drum de acces spre interiorul Depresiunii Transilvanáei, circulat in toate timpurile, era sträjuit de о suitá de fortificari chibzuit amplasate. Unele dintre fortifica(iile pomenite — din nefericire —J fie cä au fost distruse de lucrári ulterioare (Bretea Mure?aná, Déva), fie cä nu au fost cercetate decit prin sondaje restrinse sau insufident (Cozia), fie cä nu au fost publicate pentru а И se preciza cronoliogia. Cert este cä ín majoritatea dór s-au descoperit materiale arheologáce databile numai incepind cu secolul I i.e.n. Celelalte, neamintite in aceastä categorie, dateazá din secolele I i.e.n. — I e.n. cu toate cä pärerile cercetätorilor nu converg totdeauna spi’e aceea?i concluzie. Nu dórim sä inträm ín detaliu ín ceea ce prive?te istoricul ?i via(a tuturor acestor a?ezäri — din nefericire — prea pufin cunoscute $i studiate. 11 Oct. Floca, Harta arheologicä a municipiului Déva, in Sargetia, VI, 1969, p. 16 (pliant), 22—23 (fig. 16—17); idem, Singidava, ín Sargetia, XIII, 1977, p. 177; M. Valea, L. Märghitan, Asezarea dacicá de la Cozia-Deva, in Sargetia, VI, 1969, p. 47—53; S. Dumitrascu, L. Märghitan, Asezári fi descoperiri dacice din vestül fi nord-vestul Romániei din sec. III i.e.n. — II e.n., in Sargetia, Vili, 1971, p. 48—49 (existenfa asezári i dacice se incheie printr-un violent inaendiu in cursul seeolului I e.n.); I.H. Cri$an, Burebista fi epoca sa2, Bucure?ti, 1977, p. 301—302, nr. 26. 12 Oct. Floca, Ürme dacice pe dealul cetáfii Déva, in OmD, p. 207—212; Oct. Floca — Ben. Bassa, Cetatea Déva, 1965, p. 10—11; Oct. Floca, in Sargetia VI, 1969. p. 18—19; Sargetia, XIII, 1977, p. 171—181; I.P. Albu, Női descoperiri arheologice pe dealul cetafii Deva (II), in Sargetia VIII, 1971, p. 57—60; idem, in Apulum, IX, 1971, p. 141; L. Märghitan, Cercetäri arheologice in vatra orafului Déva, Déva, 1971, 13 C. Daicoviciu, Trans Ant, p. 50, nota 1; N. Gostar, Singidunum si Singidava, in SCIV, IX, 2, 1958, p. 417 $i nota 1; L. Märghitan, Vestigii dacice pe cursui mij. lociu al Murefului, in Sargetia, VII, 1970, p. 15—16; I.H. Cri?an, Burebistal, p. 298, nr. 13. 14 M. Valea L. Märghitan, Afezarea dacica de la Cimpuri Surduc. in Sargetia, IV. 1986, p. 65—73; L. Märghitan, in Sargetia, VII, 1 1970, p. 16—17 (existenta a?ezärii dacice fortificate de la Cimpuri Surduc se pare cä a fost curmatä brusc printr-un violent incendiu in cursui secolului I i.e.n.; Sargetia, IV, 1966, p. 72); I.H. Cri.?an, Burebistal, p. 299, nr. 18. 15 Vezi: M. Barbu, Afezarea dacica de la Sävirfin, ín Ziridava, XII, 1980, p. 101—116; M. Barbu, G.P. Hurezan, Cercetärile arheologice de la Sävirfin, in Ziridava, XIV 1982, 16 M. Barbu, M. Zdroba, Afezarea dacicä de la Värädia de Muref, in Z iridava, IX, 1978, p. 21—40; M. Barbu, M. Zdroba, in Dacia, N.S. XVI, 1972, p. 355 nr. 164; XVII, 1973, p. 395, nr. 116; XIX, 1975, p. 305, nr. 198; vezi ¥i I.H. Cri?an, Ziridava; Arad, 1978 p. 185. 17 I. H. Cri^an, Ziridava.
