Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
398 TRAT AN BOSOANCA 4 afirma cä existä un mrniär de 70 de biserici de lemn. Multe din acestea stau pitite pe dupä dealuri impädiurite, pe ártere secundare de cindulásié, departe de traficul turistie. Desigur, unele monumente au atras aten- Sia speciali$tilor care le-^au dedicat pagini in diverse lucräri12, dar marea majoritate a acestor biserici sint incä necunoscute sub aspectui valorii istorice ori artistioe, neexistind о lucrare de sintezä asupra lor. Analizate aceste biserici de lemn, numai sub aspectui tipologiei formelor de plan, constatäm cä in judepil Mure? se intilnesc toate formelle de plan räspindite in Sarä, fenomen de interferen^ä care, cu rare excep^ii, este caracteristic arhitecturii in lemn. In acest capitol pot fi aplicate cuvintele lui Nicolae Iorga: „сгеа^шпеа multilateralä a poporului nostru este aceea$i peste toate provinciile“13. Cercetind cele 70 de läca.yuri de lemn au fost depistate 11 variante tipologice pe care le vom analiza fiecare ín parte. I. BISERICI DE PLAN DREPTUNGHIULAR CU ABSIDA NEDBCRO$ATÄ 1. Biserica „Buna Vestire“ din Deag. Gonstruirea acestei biserici se leagä indisolubil de evenimentele petrecute in sinul comunitäSii dupä mijlocul secolului al XVIII-lea, cind о parte a locuitorilor au päräsit greco-catoliclsmul, revenlind la ortodoxism. Luind ca bazä conscripSia din 1760—176214 ?i anul 1765 säpat pe grinda transversalä a naosului, putem data monumentul post 1762. Se pästreazä vechea intrare de pe latura de sud, in schimb s-а deschis о nouä intrare pe latura de vest. Biserica este färä turn. О clopotnifä, separatä, pe douä nivele, se aflä 12 Eugenia Greceanu, Op. cit., p. 27—69; At. Popa,Biserici vechi din Ardeal, N. Sabäu, Vechi inscripfii romiine?ti din judeful Mure? (sec. XV—XVIII), in Marisia, VIII, Tg.-Mure?, 1978; Ioana Cristache-Panait, Locul monumentelor de cult din lemn ale judepului Mure? in ansamblul arhitecturii populare romane?ti, in Monumente istorice $i de Artä 2, 1981, p. 74—75; Idem, Monumentul istoric de la Sacalu de Pädure, in Indrumätorul pastoral, IV, Alba Iulia, 1980, p. 141—144, P. Mure?an, Contributii la studiul a?ezärilor ?i construcfiilor (äräne?ti din Cimpia Transilvaniei, in An. Muz. Etnog. al Trans, pe anii 1965—1967, Cluj, 1969, p. 155; N. Iorga, Serisori ?i inscrippii ardelene ?i maramure?ene, p. 257; M. Porumb, Zugravi ?i centre romäne?ti de picturá din Transilvania secolului al XVIII-lea, in An. Inst, de Ist. ?i Arh. Cluj-Napoca, XIX, 1976, p. 118; Kelemen Lajos, A szász bányiczai Gör-Kath. fatemplom, in Művészettörténeti tanulmányok, Ed. Kriterion Bucure?ti, 1977, p. 194; Ioana Cristache-Panait. Rolul zugravilor de la sud de Carpafi ín dezvoltarea picturii románe?ti din Transilvania, (sec. al XVIII-lea — prima jumätate a sec. al XlX-lea), in S.C.I.A., tom 31, 1984 p. 67; Al Bauer; Douä топи, mente de arhitecturä religioasä din Tg..Mure? de la sfir?itul sec. al XVIII-lea, in Stud. ?i Mat., III—IV, 1972, Tg-M.ure?, p. 233—234; Gr. Ploe?teanu, Tr. Du?a, О pagina de istorie. Biserica de lemn din Tg..Mure?, 1969; At. Popa, Caracteristi. die stilistice ale bisericilord e lemn din Transilvania, in Acta Muzei Napocensis, Vol. X, 1973, p. 698—699. 13 N. Iorga, Vechea artä religioasä la romäni, Välenii de Munte, 1934, p. 49 14 Virgil Ciobanu, Statistica romänilor ardeleni din anii 1760—1762, in Anuarul Institutului de istorie nafionalä, III, 1924—1925, Cluj, 1926, p. 636. L c
