Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
III. Etnografie
390 MARIUS PORUMB 4 prilej folosit probahil de Iacov pentru acumularea de noi experience ?i adincirea studiului in domeniul frescei.13 In 1761, la inceputul lunii septembrie, la citeva luni dupä ce fusese hirotonisit preot, Iacov se afla, impreunä cu fratele säu Stan la ctitoria lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arge?. Prezenta lor aici este consemnatä de о inscrnpfie pictatä pe fafada de sud a bisericii episcopale de la Arge?: „STAN ZUG(RAV) I BRAT EGO IACOV ZUG(RAV) / SIN POPII RADUL ОТ I RECINAR. ME(SI)T(A) SE(PTEMBRIE) 1 / LEAT 7270 (= 1761)“14. Prezenta celor doi pictori rä?inäreni la Arge? este probabil legatä de restaurarea picturii murale, sau poate pentru zugrävirea unor icoane pe lemn. Oricum, la data cind picteazä inscriptia de la Curtea de Arge?, cei doi frati aveau destulä experientä acumulatä prin realizarea pinä la acea datä a numeroase licoane ori picturä muralä in diferite monumente. Semnificativ pentru evolu^ia artisticä ulterioarä a lui Iacov dm Rä?inari este incidenta sa, incä la primele sale realizäri semnate15, cu un pictor ce provine din ambianta artisticä de la sudul Carpatilor, colaborare de care benefojciiazä in 1740 la biserica de lemn din Iernut. Cele patru icoane (Isus Hrislos, Maica Domnului cu pruncul pe tron, Sfintul Nicolae ?i Arhanghelul Mihail), semnate de Iacov si David Zugravul16, au fast realizate in spiritul picturii postbrmcovene?ti, a?a cum ne demonstreazä imaginile lor publicate de At. Popa acum cinoi decenii17. ln 1742 la Turda picteazä mai multe icoane, din care se mai pästreazä dear douä, infäti?ind pe Sfintul Nicolae ?i Deisis18, lucräri ce au inscriptii de donare, precum ?i semnätura zugravului. Pictura atrage atentia prin mnnutioziitatea cu care sint lucrate elementele decorative ale ve?mintelor, precum ?i grija deosebitä acordatä de autor inscriptiilor frumos caligrafiate. Dupä finalizarea picturilor pentru biserica din Turda, desigur Iacov din Rä?inari a avut ?i alte comenzi, dar din päcate den aceastä fazä a 13 Radu Crefoanu, op. cit., p. 92. 14 De la Gr. Tocilescu, Biserica episcopalä a m-rii Curtea de Arges, Bucure?ti, 1837. n 53 si I. Panturescu, Biserica episcopiei Curtea de Arges, Bucuresti, 1905, p. 70 77, a preluat-o Stefan Mete?, Zugravii biscricilor románesti, in ACM1, 1926— 1928, p. 69; Victor Brätulescu, lzvoarele picturii in Banat, in Miiropoiia Bamtului, XI, 1961, nr. E—6, p. 37 citeste deíectuos incriptia. I.D. Stefänescu, Arta feudalä in türile románé, Timisoara, 1981, p. 88, 127 eite?ta „leat 1720—1761“ ?i considera inscriptia „piatra de mormint a unui zugrav“. 15 Zugravului Iacov din Rä?inari ii poate fi atribuitä ?i о icoanä din 1839 de la Sileo jud. Alba; Cf. Gelu Härdäläu, op. cit., p. 398. 16 David Zugravul-, eel ce picteazä la Iernut cu Iacov din Rä$inari, se aflä in 1784 la Moldovene?ti, jud. Cluj, unde zugräve?te douä icoane, iar ulterior se stabilere in Bihor, unde picteazä numeroase icoane ?i ansambluri murale. Vezi I. Godea, I. Cristache Panait, Monumente istorice bisericepti din Eparhia Oradiei. Bisericile de lemn, Oradea, 1978, p. 29, 31, 36, 57, 77, 94; 109; 158; 160; 179; 187—190; 221; 481; Vasile Dräguf, Arta romäncascä, I, Bucure5ti, 1982, p. 467, 469. 17 At. Popa, Biserica de lemn din Iernut, in ACMI, 1930—1931, p. 277—279. Monumentul a fost demölat in perioada interbelicä. 18 N. Iorga, op. cit. p. 196, nr. 689.
