Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
3 HIDRONIMUL MARIS =. HIDRONIMUL MURE?? 35 Dupä Herodot „ .. .Istrul [ = Dun area de Jos, socotind de la cataractele din Por file de Fier] [... ] este cel dintii fluviu din Scitia, venind dinspre apus; el ajunge cel mai mare, deoarece prime?te apele mai multor alte riuri. Printre acelea care il fac sä fie mai mare sínt cinci mari cursuri de apä care curg prin Scitia; unul numdt de soiti Pórata, iar de elini Pynetös, a,poi Tiárantos, Ararós, Náparis ?i Ordessos [adicä riurile de la nord de Dunäre, mergind dinspre est spre vest]. Cel dintii amintit dintre aceste riuri e maré §i, curgind ?i el spre räsärit, i$i une§te apele cu ale Istrului. Al doilea, cäruia i se spune Tiárantos, curge mai spre apus, fund $i mai mic. Ararós, Náparis ?i Ordessos curge intre aceste douä riuri [in realitate cele trei riuri, indiiferent care ar fi eie, curg „dupä“ sint riurile care izvoräsc din Sciria [. .. ] Ríul Máris izvorä§te ín tara Pórata = Prut ^i Tiárantos = Siret4], värsindu-se §i ele in Istru. Acestea agatir?ilor §i se varsä §i el in Istru. . .“5 Sä retinem faptul cä, conform afirmatiei lui Herodot, Máris se varsä in Istru. Strabon [Geograp/iia, VII, 3, 12—13 (C. 304)] tratind despre „ . . . neamul getilor care se inältase atit de mult sub Burebista .. intre altele preaizeazä cä „ ... prin tara lor curge riul Märisos, care se varsä in Dunäre [.. . ] Ei numeau Danubius partea superioarä a fluviului ?i cea dinspre izvoare pinä la cataracte. Tmuturile de aici se aflä, in cea mai mare parte, in stäpinirea dacilor. Partea inferioarä a fluviului, pinä la Pont — de-а lungul cäreia träiesc getii — ei о numesc Istru . . ,“6 4 N. Antonovici considers cä Tiárantos ar fi numele antic al riului Birlad (cf. L’identification d’un affluent inconnu scythique du Danube: Le Tiarantos (Le Birlad), extr. din Comptes Rendus du Congres International de Géographie. Varsovie, 1934, Tome IV. Travaux de La section IV—VI et Comunications aux séances spéciales, Varsovie, 1938. In privinta identificärii unora dintre hidronimele afluentilor din stinga Dunärii de Jos, recent, R. Florescu (Note de geografie anticä, in Ziridava, XIII, 1981, p. 32—33) — dupä ce localizeazä si el färä nici un argument nou, mai de seamä, luindu.se dupä atitia аЩ autori modemi, pe agatirsii de origine iranianä in interiorul Depresiunii Transilvaniei, are urmätoarea pärere: „... Mai dificilä rämine identificarea celorlalte trei riuri men(ionate de Herodot la vest de Prut: Araros, Naparis si Ordessos. Herodot (04), precizeazä cä sint „intre“ Pyretos $i Tarantos, dar din expresie reiese cä trebuie raportatä la märimea $i nu la pozRia lor geograficä. Asadar ne. rämine sä identificäm, in ordinea enumerärii Araros cu Cälmä(uiul, Naparis cu Ialomita §i Ordessos cu Arge.'jul, neexcluzind, cum au fäcut-o unii speciali$ti, posibilitatea modificärii Ordessos > Argessis ..Consideram necesar sä mentionäm aici cä, din nefericire, nu ne_a fost accesibilä lucrarea lui J. Th. Bars: The ancient Names, local, personal, and divine of Dacia and Moesia, in Dissertations of Harvard University, 1935—1936; Harvard Studies in Classical Philology, XLVII, 1936, p. 211—214. 5 Text tradus preluat din: Fontes ad historiam Dacoromaniae pertinentes. I. Ab Hesiodo usque ad Itinerarum Antonini. Izvoare privind istoria Romániei, vol. I, Bucure$ti, 1964, p. 30—31. ex 5s ’AfaDupacov Mápt? тгахарл? Jiécuv aop-fiíoTexai xtp 'Iaxpto. s Ibidem, p. 238—239. ’Pét 8s 8t áoxtűv Máptoo? Потар.0? ef? xov Aavoótov, ш та? тахраахгоа? avsxóp.Oov of ’Pwptalot xá? itpó? xöv xröXep.ov' xal -fáp той xoxaaou xá pisv 5vo xal rtpó? xai? Trrjfal? ,uip7) xüv xaxapaxxtőv Aavoótov TCpocrrjYo'psuov, a |iá-XtaxaSiá xőSv Aaxtüv tpepsxai. xá 8á xáxu> uá^pt той ÍIóvtoo xot napa той? I’sxa; xa- Xoootv °Icrrpov.
