Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
7 ROLUL BÄNCILOR ROMÄNE$TI DIN TRANSILVANIA 293 din partea bäncii „Eoanomul“ pentru сишратагеа mo?iei lui Bartha Miklós pe care о va impärfi, pinä in 1914, cu 500 de coroane jugärul21. In 1910 Ha Stupind (Brasov) s-а aicátuáit о toväräi?ie denumitä „Stuparul“ care a arendat о parte din module óraműim Brasov in suprafata Йе1 1250 de jugäre, pentru a le cultiva Cu legume23. Fenomenul cumpárárii mobiler ,ji revinderii acestora prin parcelare färanilor devenise atit de amplu incit cunoscuta publicane „Tovärä?ia“, íncurajínd si apreciánid aoeste operafiuni economice senia cä: „Frunta?ii satelor noastre ajutafi §i luminali de fruntasii bäncilor noastre trebuie sä folaseascä prilejutile ce li se imtbie ori de eite őri este vreo mosie de vinzare, ori chiar ?i numai de arendare — ?i sä indrume sätenii, ca ei pentru ei sä faeä parcelarea arendarea“23, fapt pentru care insista sä se organizeze toväräsii de acest gen. Chiar ?i in timpul räzboiului, cind aefiunile de cumpäirare a proprietäfilor imobile au fost ingrädite de о mäsurä restrictivä, direct indreptatä spre activitatea economicä a burgheziilor nafionalitäfilor asuprite, ienomenul nu a putut fi impiedicat $i restrins, intrucit, о serie din bäncile románesti aveau in proprietatea lor suprafefe de teren gata sä fie propuse spre parcelare daeä condifile eoonomice ar fi favorabile. Astfel „Timisana“ avea nu mai pufin de trei mari mosii din: Toager, de 590 jugäre care valóra 550.000 к.; Laudantanya de 124 jugäre, apreciatä sä se vindä cu 150.000 k.; Cires, supnafafä evaluatä la 320.000 k. Mobile respective impiedicau rularea unor fonduri bäne$ti ale bäncii, dar mai ales nu erau rentabile, in condifiile räzboiului sä fie exploatate in arendä24. Oglindind amploarea fenomenului parcelärilor efectuate direct de cätre bäncile románesti, amintim ?i ofertele fäcute de proprietarii mosieri in stringentä nevoie de bani, pe care, uneori institufiile de credit le refuzä fie din lipsa fondurilor, fie a consecinfelor acestor operafiuni la nivelul oficialitäfilor, alarmate deja de о propaganda nationalä, indreptatä impotriva aefiunilor de cumpärare-vinzare a proprietäfilor mo$iere^ti, socotite a leza stabilitatea economicä a ,,elemenitului maghiar“ la nijvelul monarhiei25. Astfel, „Economul“ refuza in 1910 cumpärarea mohiéi baronului Rudnyánszky din Codor ,,ce ni se oferä cu 580.000 k. pentru parcelare“26, se pare din lipsä de fonduri financiare. Precizäm insä cä asemenea cazuri au fost relativ pufine, ijar cind una dintre bänci n-a avut mijloacele financiare suficiente, fäcea apel la celelalte institufii romäne?ti de credit, mai mari, prin intermediul „Solidaritäfii“, dupä intemeierea acestei asociafii bancare sau de obicei la cel al „Albinei“27. De asemenea, pentru a face fafä acestor situafii, bäncile romäne^ti se infelegeau 2' ibidem, Registrul 20, Procese-verbale 1912—1915, Proces-verbal din 3 apri, lie 1914, p. 165. 22 Revista Economicä, XIII, nr. 5 din 1911, p. 50. 23 Tovärä$ie, I, nr. 20 din 20 decembrie 1906, p. 1. 24 A.S.T. Fond bonca „Timisana", dosar 1/1917, f. 58. 25 Revista Economicä, X, nr. 21 din 1908, p. Proces-verbal din 23 sept. 1910, p. 96. 26 A.S.C. Fond banco „Economul“, Registrul 66, Procese-verbale 1909—1912,
