Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
238 VASILE DOBRESCU 2 burghezáálor maghiarä ji säseascä, cu precizarea, cä ele aveau foarte multi debitori románi in tinuturile román ejti, chiar ji numai din motivul preponderentei majoritare a popula^iei román ejti din Transálvania, precum ji datoritá faptului ca bändle burgheziei románejti n-au reujit in aceastá perioadä sä facä fatä tuturor cererilor soliciían^ilor . Activitatea institu^iilor de credit románejti transilvänene in procesul transformárilor de proprietati in mediul rural nu este singulará ji nici nu pomejte din determinári subiective sau preconcepute, chiar daca a existat permanent donin^a burgheziei románejti, a elementelor instárite, de a-ji mári proprietatea funciarä, de a spori numärul proprietarilor mojieri cu peste 100 de jugáre, fenomen socotit indáspensabil afirmárii pe plánul vietii economice ji politice a natiunii románé in cadrul statului dualist. Asemenea näzuintä nu era sträinä nici celorlalte burghezii nationale sau mojierimii latifundia re austriece sau maghiare cu deosebdre cá aspiratiile respective au fost sau nu sustinute de evolutia obiectivá a relatiilor economice din agricultura monarhied austro-ungare de la sfirjitul veacului XIX ji inceputul célúi urmátor, afectate ji influentate, ca de altfel ji la nivelud alttor state europene, putemic, de prezenta ji concurenta produselor agrare americane, canadiene sau rusejti múlt mai ieftine ji mai competitive. О asemenea stare de lucruri, oonjugatä cu situatia intemá a evolutiei relatiilor capitaliste din mediul rural va contribui la ruinarea multor producätori chiar din rindul marii mojierimi conservatoare. Adáugám la aceastá situatie, orientarea unora din marii proprietari agrari spre investitiile industriale sau comerciale de amploare, concomitent cu grevarea proprietätilor rurale de impozitele fiscale sau de povara maritor datorii la bäncile capitaliste in bunä mäsurä neplätibile din cauza slabei rentabilitäti a pämmtului, uneori a cheltuielilor excesive, neproductive, de consurnatie etc. In acest sens sínt eddficatoare inseji exemplele oferite de oficialitäti care apreciau valoarea imprumuturilor ipotecare in zona transilvanä, in anul 1903 la suma de 2,033 miliarde coroane1, care in anii urmätori, impreunä cu sarcinile publice se ridicase la 4,111 miliarde k, reprezentind 26,17% din valoarea intregdi suprafete arabile, a pädurilor ji päjunilor existente2. Deji sarcinile ipotecare afectau in numär mare gospodäriile mici täränejti, partial ji ale täränimii instárite, in comparatie cu proprdetätile burgheziei sätejti, a proprietarilor mari cu peste 100 de jugáre, aja cum aräta о statisticä din 1904 care preciza cä proprietatea micä este grevatä de diferite sarcmi ipotecare in propoi'tie de 57%, in privinta raportuluj valoric al datoriilor sdtuatia era radical schimbatä, intiietatea avind-o, tocmai proprietarii cu supratefe mari de pämint. In aceeaji statisticä se aräta cä mare a proprietate era grevatä cu 2,390 miliarde coroane (circa 58% din total), in comparatie cu 1,720 miliarde coroane datorii ale pro- 5 5 M6d Aladár. 460 év küzdelem az önálló Magyarországért, Budapest, 1954, p «II. г Revis'd Kennomicá, VII, or 17 din 1905, p. 1ST.
