Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
18 GHEORGHE LAZAROVICI, ZOIA KALMAR, RADU AR DEVAN 4 sint carmine. Deosebirile intre I §i II sint evidente, átüt ca facturä forme, cit §1 in arnamentatae. Elementele coimine, marcate §i stratignafk, dovedesc continuarea locuirii din nivelul I in nivelul II, desdgur cu anumite revenM sau penduläri (greu de sesizat stratigrafic in cazul unor cercetäri restrinse, pe suprafete mici). Materialul arheologie constä aproape in exclusivitate din ceramicä la care se mai adaugä citeva fnagmente osteoiogice nesemnifiicative, о dältitä ?i un fragment de topor din $ist menilitic (pl. XVII, 13/2-3,6). Factura ceramicii. Lutul este amestecat eu nisip, pietrieele cioburd pisate. Uneori se observá ürme de slip sau angobä, cäzutä datoritä amestecului cu mil ее permite desprinderea acesteia. Cut or ile predominante in nivelul I sint cele roseate ?i gälbui-ro^cate. Nisipul din amestec in acest nivel este mai fin decit cel din nivetul II. Dupä tehnicä $i aspect, matériáidé din prímül nivel de locuire se aseamänä cu cele din nivelul I al a$ezärii В de la Iclod, ceea ce corespunde incá primei faze a grupului Iclod6. Formele sint deosebit de caracteristice pentru grupul Iclod. Citeva statistici amänun(ite fäcute pe unele forme u^ureazä urmärirea evolutiei materialului (pl. XVIII/a). ín discutarea materialelor prezentate in aceastá lucrare am utilizat tipológia precizatá pe baza descoperirilor de la Iclod. Vasul cilindrie, tipul A7, apare in procent ridicat (pl. XVIII/a/A), dar este mai freevent in straturiüe mijlocid — I/II — $i este lucrat ре о anumitá categoric ceramicä. In nivelul II procentul säu scade la njumad 25°/o; aici apare mai ales pe marfä semifinä. Gupa (de fapt, fragmente de oupä) tip В8 nu apare in procent prea ridicat, fiind mai des intilnitä in niveiele inferioare. In acélé cazuri este dintr-o pastä bunä, amestecatä cu nisip, pietricele $i — mai rar — micä. Bolurile, oastroanele $i párti din oale, in afarä de tipul ”S“ §i de strächiniile lohate, sint $i eie prezente. Dar nu Ü se poate preciza exact forma, deoarece partea superioarä pästratä poate proveni §i de la cupe sau vase ou profil „S“, avind aceea?i profilaturä a bűzei $i a corpului. Viitoare statistici, in säpäturi sistematice, vor putea explica, poate, sensui evolutiei pe care о sesizäm §1 in cazul de fatä din statistieile comparate pe nivele (pl. XVIII/a). La toate constatäm prezenfa unui procent redus de ceramicä grosierä, in comparatie cu celelalte douä spécii (finä semifinä). РгоетгпеЩе1е sint о categorie de elemente cu rol atit functional cit §i decorativ. Eie s-au bucurat de analize atente. Reprezentäri grafice ale evolutiei acestor elemente sint redate in pl. XVIII/b, unde au fost precizate tipurfle de proeminente, iar proportiile sint pe nivele. Primul grup este din nivelul I, grupul al doilea — din niveiele I с, II a (I/II), 6 Gh. Lazarovici, in ActaMN, XIV, 1977, p. 23 (vasele din morminte, precum ?i materialele din nivelul I de la Iclod, Cluj — Biblioteca Academiei I, Zau de Cimpie I $i altele). 7 Idem, in StComCaransebef, II, 1977, p. 214, fig. 3/10-12; 5-8, tipul A. ® Nu am avut posibilitatea de a separa varian tele.
