Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
7 ISTORIA 5COLILOR ROMAN E$TI DIN TRANSILVANIA 191 ziului „cezaro-cräieslc“ din Sibiu, ca sä lnäm numai douä exemple. Astfel, in prima institute ?colarä, prestigioasä de altfel, ín perioada cuprinsá intre anii 1782 $4 1895, aläturi de cei 7860 de elevi maghiari sa?i, au mai frecveintat cursurále acestui liceu §i un numáir de 3950 de elevi greco-catolici $i al^i 808 elevi de alte confesiuni, íntre care majoritatea ortodoc?i, deci tot romäni. Consideräm cä situatia este §i mai semnificativä in anii ?oolari 1832 §i 1842 cind numärul elevilor de nationaiitate romänä intrece pe cel al elevilor maghiari $i sa?i.24 Din ordinul Ministerului Cultelor §i Instructiunilor Publice a Ungariei Nr. 16514 din 26 august 1868 afläm cä in anul ?colar 1867, in gimnaziul (liceul) german din Sábiu, din totálul de 461 de elevi inscribi la cursuri, un numär de 2*51 de elevi, adicä 54,4%, erau romäni, 134 germani (29,5%), 66 un guri (14,3%) ?i 10 sloveni, fapt care a determinat autoritätile sä scoatä limba germanä ca limbä de predare $i sä introducä in schimb limba maghdarä ca limbä de predare.25 in inten(ia noasträ de a aduce о contribu(,ie modestä üa elucddarea istoriei ?colilor romäne?ti din Transilvania $i mai ales de a combate unele concepti sau idei eronate exprimate de-а lungul anilor in diferite lucräri, in care autorii incearcä sä denatureze adevärul istoric,26 publicäm pentru prima datä in literature romänä in intregame, documentul intitulat: „Kimutatások egyházi személyekről és tanítóikról, 1750“, (Éviden(a persoanelor eclesiastice §i invätätorilor, 1750). Documentul se referä la Comitatele Solnoc, Dábica $i Turda. Originalul se pästreazä ín Arhivele statului din Budapesta.27 Menjionäm cä majoritatea localitátálor specificate din Comitatui Turda, in prezent apartin actualului judet Mure?. Din partea introductivä a documentului reiese cä aceastä situatie statisticä a fost intocmitä de vicejuzii nobililor pe baza cercetärilor ?i constatärilor fäcute la fata locului ?i cuprinde numele persoanelor edesiastice ?i ale ludimagffi?trilor (invätätorilor) romäni care functionau in anul 1750. La anexe, publicäm documentul amintit tinind seama de vechea tmpärtire administrativä a Transilvaniei. Lccalitätile figureazä cu denumirile din anul 1750. In dorinta de a u?ura munca de identificare a acestor localitäti, am specificat in parantezä denumirea actuals, conform noli ímpärtiri administrative a R.S.R. 2<. Traian Popa Op., cit., p. 280. 25. Traian-Valentin Poncea, Lupta тотп&пИот din Transilvania impotriva legislafiei invafamintului in primii ani ai dualismului austro-ungar (1867-1876)t in Muzeul national, VI, Bucure?ti, 1982, p. 337. 26. Pallos Albert, Marostorda Vármegye Népoktatási Intézeteinek Története (Istoricul institutiilor scolare din Judetul Mure?), Tg.-Mure?, 1896. 27. O.L.F. 393, Erdélyi országos Főszámvevőségi levéltár. Kimutatások egyházi személyekről és tanítókról, 1750, pachet I, p. 19-27; (Arhivele Statului Budapesta; Fond: O.L.F.. 393. Arhivele de Stat a Transilvaniei 1750, pach. 1, p. 19*27. Evidence persoanelor eclesiastice §i a invätätorilor). Microfilmul documentului mai sus mentionat a fost prédát de cätre autorul acestor rinduri, Sérv Arhivelor Statului, fii. Tg .-Mures, unde *e pästreazä in prezent.
