Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
186 VASILE POP 2 se putea organiza procesul instructiv-educativ, cadre cu о pcregätire de specialitate, un plan de invätämint, programe ^colare, manuale etc., conditii care in acea perioadä de timp nu existau. Pe de altä parte, marid feudal i din imperial habsburgic, nobilimea maghiarä din principatui Transilvaniei, nu s-au gindit niciodatä sä-i spriijjine pe iobagii romäni, slovaci, sinbi etc. sä invehe carte astfei sä se lumineze. Sínt semnificative, in aceastä privinfä, afirma^iile unui reprezentant de seamä al acestei nobilimi, contele Apponyi »Albert care In anul 1907, ca miinistru al invä^ämintului, a initiat proiectul de lege ce avea sä ducä la desfiintarea §colilor confesionale romäne^ti, slovace $i sirbe: „Nu pot exista in interiorul statului ungar nici nationalitäti, nici drepturi ale natkmalitätilor. Nu existä decit о na tion alitate: ori ce supus al Ungariei este ungur. Nationalitate croatä sau romänä sau slovacä nu cunoa^tem ?i nici nu le vom recunoa$te niciodatä“.4 Contele Wesselényi Miklós deciara in ziarul clujean „Kolozsvári Híradó“: „Aceia care cer $coli pentru poporul román de la sate, voiesc nefericirea lui cäci de^teaptä intrinsul dorinte ?i aspira tiund necunoscute pinä acum lui.“5. In anul 1892, insu$i primul ministru al Ungariei, Bánffy Dezső fäcea о declaratie de-а dreptul uimitoare pentru acele vremuri: „Politica guvernului ungar nu poate fi decit о poldticä §ovinistä.“ El pretindea cä „Nu existä romäni in Transilvania, existä populate de rasä romänä, ceea ce este cu totul diferit6.” О atitudine asemänätoare a manifestat nobilimea maghiarä $i fatä de iobagii maghiari din Pusta Ungariei (Alföld), unde träiau peste 340 000 de analfabeti. Este adevärat cä nici conducätorii celor douä confesiuni romäne^ti din Transilvania n-au fäcut la inceput tot ceea ce puteau sä facä ín interesül §colii romäne$tii. S-au multumit doar sä cearä de la nobili cit mai multä eclejie (pämint pentru preoti $i bisericä). Aceastä stare de, lucruri l-а determinat pe G. Barifiu sä scrie cu mihnire $i revoltä in anul 1842: „....prea multi preoti ?i prea putine §coli“.7. Secolul al XVIII-lea, considerat ca secol al luminilor, a adus schimbäri structurale in baza economicä a feudalismului, afirmind dreptul popoarelor la invätäturä Reprezentantii $colii ardelene: I. Micu-Clain, Petra Maior, G. ßincai, Samuil Micu-Oain, I. Budai-Deleanu etc., ca promotori ai iluminismului romänesc din Transilvania au luptat cu tärie §i curaj pentru dezvoltarea unui invätämint national romänesc, pentru punerea ?colii §i a culturii in slujba emancipärii sociale ?i nationale a poporului román din aceastä provincie. *. C. Neagu, D. Marinescu, Fapte din umbtä, Bucure?ti, 1983, p. 234 5. G. Baritiu, In Observatorul, Nr. 92, 1877. Vezi ?i Vasile Pop Oontributie documentarä la istoria fcolii mure fene, in Vatra, Tg.-Mure?, Nr. 54, din 20 sept. 1975, p. 2 C. Neagu, D. Marinescu, Op., cit., p. 234 ?i urm. 7. G. Baritiu, In Foaie pentru minte, inimä fi literaturä, 1842, p. 203
